Paris

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Format:Editez acum


În curs de traducere din engleză. Simţiţi-vă liber să-l modificaţi, traducându-l sau adăugând alte informaţii. Vă mulţumim!


Parisul este capitala şi cel mai mare oraş a Franţei. Oraşul este traversat de Râul Sena, care împarte oraşul în două părţi - Malul Drept, în partea de nord a Parisului, şi Malul Stâng, în partea de sud.

Oraşul are o populaţie de 2.147.857 (1999), dar zona metropolitană are peste 11 milioane de locuitori (11.174.743 la recensământul din 1999)

Istorie

Nucleul istoric al Parisului este Ile de la Cité, o insulă mică din care mare parte este ocupată de uriaşul Palais de Justice şi de catedrala Notre-Dame de Paris. Insula este conectată cu una mai mică, Ile Saint-Louis, care este ocupată de case elegante construite în secolul XVII şi XVIII. Caracteristicile majore ale Parisului sunt cheiurile străjuite de copaci de-a lungul Senei - în special pe malul stâng cu vânzătorii ambulanţi de cărţi -, podurile istorice care traversează râul şi bulevardele precum Champs-Élysées.

Fișier:Paris-eiffel.jpg

Vedere din Turnul Montparnasse (Tour Montparnasse) către Turnul Eiffel. În dreapta mormântul lui Napoleon se află sub domul aurit de la Les Invalides. Turnirile centrului de birouri şi divertisment La Defense se văd la orizont.

Parisul a fost ocupat de un trib galic până când au ajuns aici romanii în 52 î.Hr.. Invadatorii se refereau la ocupanţii anteriori ai oraşului ca parisii, însă au numit oraşul Lutetia, care înseamnă "loc mlăştinos". Aproximativ cincizeci de ani mai târziu oraşul s-a întins şi pe malul stâng al Senei, într-o zonă care a rămas şi astăzi cu numele Cartierul latin, şi a fost redenumit "Paris".

Ocupaţia romană s-a încheiat în 508, când Clovis I a făcut oraşul capitala dinastiei Meroviengienilor a francilor. Invaziile vikingilor din secolul IX a obligat parizienii să construiască o fortăreaţă pe Ile de la Cité. În cursul uneia dintre invazii Parisul a fost cucerit de către vikingi, probabil sub Ragnar Lodbrok, care a primit o recompensă uriaşă pentru a pleca pe 27 martie 845. Slăbiciunea ultimilor regi Carolingieni a dus la creşterea puterii conţilor Parisului. Odo, Conte de Paris a fost ales ca rege al Franţei de către lorzii feudali în timp ce Charles al III-lea avea pretenţii la tron. Până la urmă, în 987, Hugh Capet, conte de Paris, a fost ales de lorzii feudali după moartea ultimului urmaş Carolingian.

În cursul secolului XI oraşul s-a întins pe malul drept. Secolele XII şi XIII, care includ domnia lui Filip al II-lea Augustus (1180-1223), sunt notabile pentru creşterea oraşului. Drumurile principale au fost pavate, primul Lucru a fost construit ca fortăreaţă şi mai multe biserici, inclusiv catedrala Notre-Dame, au fost construite sau începute. Mai multe şcoli de pe malul stâng au fost unite în cadrul Sorbonei, care numără pe Albertus Magnus şi Sf. Thomas Aquinas printre primii profesori. În Evul Mediu Parisul a prosperat a centru intelectual şi comercial, cu o întrerupere temporară când a lovit ciuma în secolul XIV. Sub domnia regelui Louis al XIV-lea, regele Soare, de la 1643 la 1715, reşedinţa regală s-a mutat la Versailles.

Revoluţia Franceză a început cu luarea cu asalt a Bastiliei pe 14 iulie 1789. Multe dintre conflictele din anii următori au avut loc între Paris şi zonele rurale ale Franţei.

Fișier:Paris-vedere.jpg

Vedere a Parisului şi a Senei din cafeneaua de pe magazinul La Samaritaine.

În 1870 războiul franco-prusac s-a încheiat cu un asediu al Parisului şi a Comunei Parisului, care s-a predat în 1871 după o iarnă sângeroasă de foamete. Turnul Eiffel, cel mai cunoscut simbol al Parisului, a fost construit în 1889 într-o perioadă de prosperitate cunoscută ca La Belle Époque.

Populaţie istorică

1801: 547,800 de locuitori
1831: 714,000
1851: 1,053,000
1881: 2,240,000
1901: 2,661,000
1926: 2,871,000

Administraţie

Parisul este un département al Franţei (Paris, 75), parte din regiunea Ile-de-France. Parisul este împărţit în douăzeci de districte numerotate, arondismentele. Aceste districte sunt numerotate în spirală, cu primul arrondissement în centrul oraşului.

Până în 1964, département 75 era "Seine", care conţinea oraşul şi suburbiile înconjurătoare. Schimbarea acestei organizări a dus la crearea a trei noi départemente care formează un inel în jurul Parisului, deseori numite la petite couronne (coroniţa): Hauts-de-Seine, Seine-Saint-Denis şi Val-de-Marne.

Bertrand Delanoë este primarul Parisului din 18 martie 2001.

Primari anteriori: Jacques Chirac, Jean Tiberi.

Geografie

Înălţimea Parisului variază din cauza dealurilor in multe districte:

Transport

Parisul este deservit de două aeropoarte majore: Orly, în sud, şi Charles de Gaulle, în localitatea Roissy.

Parisul este acoperit de o reţea densă de metrou, numit Métro. Acesta se conectează cu o reţea de mare viteză numit RER. În plus există o reţea de căi ferate: linii pentru navetişti, linii naţionale şi TGV-ul (numit Thalys sau Eurostar pentru anumite destinaţii).

Oraşul este şi nodul principal al reţelei de autostrăzi şi este înconjurat de o şosea largă circulară numită Peripherique. Intrările şi ieşirile de pe Peripherique sunt numite "Portes" (porţi), fiindcă acestea corespund cu porţile oraşului. Majoritatea acestor porţi au parcări unde neriveranii sunt sfătuiţi să-şi lase maşinile. Traficul parizian este renumit pentru încetineală şi pentru pericolul pentru integritatea caroseriei.

Locuri în Paris

Notable places in Paris:

Fișier:Arctriumf.jpg
The Arc de Triomphe
and the Champs Elysees.

Monumente si clădiri

Muzee

Suburbii, străzi şi alte zone

Viaţă de noapte


În regiunea extinsă a Parisului

Evenimente

Legături externe