|
Războiul din Liban din 2006, denumit și Războiul dintre Israel și Hezbollah, cunoscut în Liban ca Războiul din iulie și în Israel ca Al doilea război libanez, a fost un conflict militar care a avut loc în Liban și în nordul Israelului. Principalii participanți au fost gruparea paramilitară pro Iraniană șiită Hezbollah și Armata Israeliană. Conflictul a început pe 12 iulie 2006 și a continuat până când o încetare a focului ordonată de Organizația Națiunilor Unite a intrat în vigoare la 14 august 2006, deși în mod oficial s-a încheiat la 8 septembrie 2006, când Israelul a ridicat blocada navală impusă asupra Libanului.
Conflictul a fost declanșat de un atac cu rachete al militanților Hezbollah lansat asupra unor autovehicule Humvee care patrulau pe teritoriul israelian, dincolo de gardul care marca granița.
Ca urmare a ambuscadei, 3 soldați israelieni au fost uciși și alți doi soldați, despre care s-a crezut inițial că au fost uciși sau răniți grav, au fost luați prizonieri de Hezbollah în Liban.
Alți cinci militari israelieni au căzut într-o încercare eșuată de salvare. Israelul a răspuns cu un atac aerian și cu focuri de artilerie asupra unor ținte din Liban, care au avariat infrastructura civilă libaneză, inclusiv Aeroportul Internațional Rafik Hariri (despre care Israelul a afirmat că era folosit de Iran pentru aprovizionarea Hezbollah cu armament), cu o blocadă aeriană și navală, și cu o invazie terestră în sudul Libanului. Hezbollah a lansat mai multe rachete asupra nordului Israelului și a atras armata israeliană într-un război de guerilă de pe poziții întărite.
Cel puțin 1.300 de oameni și-au pierdut viața din cauza conflictului, majoritatea fiind cetățeni libanezi, infrastructura civilă libaneză a fost grav avariată și au fost dislocați aproximativ un milion de libanezi și 300.000 - 500.000 de israelieni. După încetarea focului, părți din sudul Libanului nu au putut fi locuite din cauza bombelor cu dispersie israeliene neexplodate.
Pe 11 august 2006 Consiliul de Securitate al ONU a aprobat în unanimitate Rezolutia 1701 din 11 august 2006 a Consiliului de Securitate al Organizatiei Natiunilor Unite privind situatia din Orientul Mijlociu într-un efort de a pune capăt ostilităților. Rezoluția, care a fost aprobată de ambele guverne, libanez și israelian, a impus dezarmarea Hezbollahului și retragerea Israelului din Liban, sub controlul armatei libaneze și a unei mai mari forțe temporare ONU (UNIFIL) în sud, care a primit un mandat extins, inclusiv permisiunea de a folosi forța pentru a se asigura că aria sa de operațiuni nu este folosită pentru activități ostile și pentru a se apăra de eventualele atacuri care i-ar fi afectat capacitatea de exercitare a atribuțiilor.
Armata libaneză a luat în primire sudul Libanului începând cu data de 17 august 2006. Blocada a fost ridicată pe 8 septembrie 2006.
Pe 1 octombrie 2006 cea mai mare parte a trupelor israeliene se retrăsese din Liban, iar ultimele dintre acestea au continuat să ocupe satul Ghajar aflat de o parte și de alta a graniței.
Factic, Rezoluția ONU 1701/2006 nu a fost respectată deoarece atât guvernul libanez, cât și UNIFIL au declarat că nu vor dezarma organizația Hezbollah.
Cei doi soldați israelieni capturați, despre a căror soartă nu se cunoștea nimic, au fost repatriați pe 16 iulie 2008 ca parte a schimbului de prizonieri dintre Israel și Hezbollah.
|
