 Autostrada A1 (în croată Autocesta A1) este cea mai lungă autostradă din Croația, având 465,5 km. Ea leagă Zagreb, capitala țării, cu Split, al doilea oraș din țară, centrul istoric al regiunii Dalmația, și reprezintă un coridor major de transport pe direcția nord-sud la nivel național, și o parte semnificativă din autostrada Adriatică-Ionică(en)traduceți. În afară de Zagreb și Split, autostrada A1 trece pe lângă mai multe orașe croate, oferind acces în mai multe parcuri naționale și naturale, situri din patrimoniul mondial UNESCO și numeroase stațiuni, în special de-a lungul coastei Mării Adriatice. Autostrada este în curs de extindere spre sud de la Split către portul Ploče(en)traduceți și orașul Dubrovnik. Importanța națională a acestei autostrăzi este reflectată de impactul pozitiv pe care l-a avut asupra orașelor pe care le leagă și prin cel avut asupra turismului croat(en)traduceți, dar importanța sa reală ca rută de tranzit urmează să crească după realizarea autostrăzii Adriatică-Ionică pe secțiunile care acum sunt deservite doar de Șoseaua Adriatică(en)traduceți și de alte șosele cu două benzi de circulație din Slovenia și Albania, care se leagă de autostradă.
Autostrada este formată pe fiecare sens din câte două benzi de circulație și câte o bandă de urgență, sensurile fiind separate de un spațiu despărțitor central. Toate intersecțiile autostrăzii A1 sunt denivelate. Cum ruta traversează o zonă montană și de coastă foarte accidentată, traseul terminat în august 2011 are 361 de poduri, viaducte, tuneluri și alte structuri similare, inclusiv cele mai lungi două tuneluri din Croația și două poduri de peste 200 m. Există 33 de ieșiri și 26 de spații de servicii de-a lungul drumului. Cum autostrada este una cu plată, pe baza unui sistem de tichete și a clasificării vehiculelor în Croația, la fiecare ieșire există un spațiu pentru plată.
Se făceau planuri pentru o autostradă între Zagreb și Split încă de la începutul anilor 1970, și a fost demarat un credit public pentru a strânge bani pentru construcție. Din cauza frământărilor din Croația(en)traduceți și Iugoslavia, însă, construcția ei a fost etichetată drept „proiect naționalist” și a fost anulată în 1971 de guvernul federal iugoslav. După declarația de independență a Croației din 1991 și după Războiul Croat de Independență, s-au reluat eforturile de a construi autostrada în anul 2000. Segmentul Zagreb–Split a fost terminat în 2005, în timp ce primele secțiuni dintre Split și Dubrovnik s-au deschis în 2007 și 2008. Costurile de construcție s-au ridicat până în prezent la 3 miliarde de euro. Cifra include fondurile aprobate pentru construcția ce urma să fie terminată în 2013. Pe de altă parte, suma nu include costurile de construcție legate de segmentul Lučko–Bosiljevo 2 întrucât acea secțiune a fost finanțată ca parte a proiectului autostrăzii Rijeka–Zagreb prin Autocesta Rijeka–Zagreb(en)traduceți, operatorul actual al acelui sector. Restul autostrăzii A1, adică secțiunile de la sud de ieșirea Bosiljevo 2 sunt operate de compania Hrvatske autoceste(en)traduceți.
|
