Pagina principală: Diferență între versiuni
actualizare legături interne |
Fără descriere a modificării |
||
Linia 54: | Linia 54: | ||
</h3> |
</h3> |
||
<div id="mp-tfa" style="padding:5px;"> |
<div id="mp-tfa" style="padding:5px;"> |
||
{{#invoke:Pagina principală|articoleBune}}<br> |
|||
{{Wikipedia:Articol de calitate/{{Wikipedia:Articol de calitate/Numărul curent}}}}<br> |
|||
<small><div style="line-height:1.2em">Articolul de calitate se schimbă la fiecare 10 secunde. Dacă totuși când reîncărcați pagina vedeți mereu același articol, vă rugăm să apăsați <span class="plainlinksneverexpand">[{{fullurl:{{FULLPAGENAME}}|action=purge}} '''aici''']</span>.</div></small> |
<small><div style="line-height:1.2em">Articolul de calitate se schimbă la fiecare 10 secunde. Dacă totuși când reîncărcați pagina vedeți mereu același articol, vă rugăm să apăsați <span class="plainlinksneverexpand">[{{fullurl:{{FULLPAGENAME}}|action=purge}} '''aici''']</span>.</div></small> |
||
</div> |
</div> |
Versiunea de la 16 septembrie 2016 00:24
|
Articol de calitateIrina Burnaia, cu numele său real de Irina Cioc (n. —d. ) a fost o avocată română din baroul Ilfov, cunoscută în special datorită activității sale ca aviatoare în perioada dintre cele două războaie mondiale. Născută în Muntenia, și-a luat numele de „Burnaia” de la apa curgătoare care trece pe lângă satul său natal, aflat în Câmpia Burnazului. A fost a doua aviatoare brevetată în România, obținându-și brevetul de pilot civil la data de 27 octombrie 1933 și prima femeie care a traversat pilotând un avion, Munții Carpați. Impresionată de Raidul aviatic românesc București – Malakal din 1933, a încercat în prima parte a anului 1935 să-l repete împreună cu fostul său instructor de zbor Petre Ivanovici, la manșa unui avion IAR-22. Raidul a fost presărat de incidente – în principal tehnice, care au făcut ca să fie oprit după ce cei doi au ajuns până la lacul Victoria. După moartea într-un accident aviatic a lui Ivanovici în 1936, Burnaia a scris în amintirea acestuia cartea „Aripile mele – memoriei lui Petre Ivanovici”, apărută în 1936. După ce a obținut brevetul de navigator înainte de a participa la raid, în anul 1937 a obținut certificatul de pilot acrobat. În același an a fost decorată cu Ordinul Virtutea Aeronautică cu însemne de pace (în timpul celui de-Al doilea Război Mondial fiind decorată și cu Ordinul cu însemne de război). A efectuat și alte raiduri: București – Ankara – Bagdad – București în 1938 și București – Varșovia – Berlin – Amsterdam – Londra în 1939. În timpul celui de al Doilea Război Mondial a fost comandanta Escadrilei Bugului (Escadrila Basarabiei din 1943), o formație de avioane poștale și de legătură ale Guvernământului Transnistria, folosite și drept școală de pilotaj. După război a emigrat și a fost condamnată în contumacie. A efectuat împreună cu soțul său, Traian Udriski, curse cu pasageri în Orientul Apropiat. Spre sfârșitul vieții s-a stabilit în Elveția. În 1988 a publicat în Elveția o carte de amintiri de pe front, intitulată Commandante d'escadrille. Alte sugestii dintre cele 763 de pagini recomandate: Articolul de calitate se schimbă la fiecare 10 secunde. Dacă totuși când reîncărcați pagina vedeți mereu același articol, vă rugăm să apăsați
.Știați că...?
|
|
Știri
Wikiștiri are nevoie de ajutor Ziua de astăzi în istorie
8 mai: Ziua Victoriei în Europa (1945)
ComunitateSunteți pentru prima dată la Wikipedia? Începeți de aici.
|
|
|