Naționalizare: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conținut șters Conținut adăugat
Fără descriere a modificării
Rescuing 1 sources and tagging 13 as dead.) #IABot (v2.0.9.2
 
(Nu s-au afișat 84 de versiuni intermediare efectuate de alți 42 de utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
{{Capitalism}}
'''Naţionalizarea''' este acţiunea de a lua bunuri private şi a le pune în domeniul [[stat]]ului. Este opusul [[privatizare|privatizării]].
'''Naționalizarea''' (sau '''etatizarea''') este o măsură politică prin care se face un transfer al proprietății private în proprietatea [[stat]]ului, o înlocuire a proprietății private cu proprietatea publică. Este opusul [[privatizare|privatizării]].


Această măsură politică este cunoscută din [[Antichitate]] și a dat naștere domeniului public în [[Roma Antică]].
O naţionalizare masivă a avut loc în toate statele fostului bloc estic, în perioadă [[comunism|comunistă]], printre care [[România]], [[Polonia]], [[Cehia]], [[Ungaria]], [[Igoslavia]], [[Estonia]], [[Letonia]], [[Lituania]], [[Bulgaria]] şi [[URSS]] (incluzând [[Rusia]] şi alte provincii sovietice ca [[Republica Moldova|Moldova]] sau [[Ucraina]]).


Termenul modern este mai degrabă asociat [[Social-democrație|social-democrației]] sau [[naționalism]]ului. ''Naționalizarea'' cunoaște ''epoca sa de aur'' în [[Europa]] între [[1945]] și [[1973]], când consensul politic care a urmat celui de-[[al Doilea Război Mondial]] este favorabil naționalizării sectoarelor strategice din servicii și industrie.
{{MSJ:Ciot}}


== Naționalizarea în blocul comunist ==
[[en:Nationalization]]
O naționalizare masivă a avut loc în toate statele fostului bloc estic, în perioadă [[comunism|comunistă]], printre care [[România]] (prin [[Legea naționalizării|Legea nr.119 din 11 iunie 1948]]), [[Albania]], [[Polonia]], [[Cehoslovacia|Republica Cehoslovacă]], [[Ungaria]], [[Iugoslavia]], [[Bulgaria]], [[Republica Democrată Germană]] și [[URSS]] (incluzând [[Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă|Rusia]] și alte provincii sovietice ca [[Republica Sovietică Socialistă Estonă|Estonia]], [[Republica Sovietică Socialistă Letonă|Letonia]], [[Republica Sovietică Socialistă Lituaniană|Lituania]], [[Republica Sovietică Socialistă Moldovenească|Moldova]] sau [[Republica Sovietică Socialistă Ucraineană|Ucraina]]).

Semantic, termenul de naționalizare a fost folosit voit în mod impropriu de autoritățile comuniste ale vremii, pentru a conferi un caracter propagandistic acțiunii de trecere în proprietatea statului. În realitate, ceea ce s-a întâmplat în comunism a fost o „confiscare”, întrucât nicio compensație materială sau morală nu le-a fost acordată celor cărora li s-au „naționalizat” bunurile.

==Naționalizarea în Europa Occidentală==
Însă confiscări de patrimoniu privat au avut loc nu numai în țările conduse de regimuri pe model sovietic, ci și în [[Europa Occidentală|Occident]], acolo unde populațiile și adminstrația postbelică i-au perceput pe deținătorii de capital ca fiind „dușmani”, „străini”, „colaboratori cu regimurile de ocupație” sau doar „profitori de război”: în [[Franța]] este bine cunoscut cazul naționalizării-confiscare a companiei [[Renault]].<ref>''Le capital au XXIe siècle'', Thomas Pikettty, Éditions du Seuil 2013.</ref> Confiscarea sediului companiei I.G.Farben de către armata americană de ocupație și de către statul german post-nazist (care o va transforma mai târziu în edificiu universitar), este un alt exemplu.

== Note ==
<references />

== Legături externe ==

'''''Naționalizarea României''''' - [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/nationalizarea-romaniei-19510.htm serial în Jurnalul Național]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}

* [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/ca-un-trasnet-din-senin-19507.htm Ca un trăsnet din senin - interviu cu Alexandru Bârlădeanu despre naționalizare]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 12 iunie 2006, Lavinia Betea, ''Jurnalul Național''
* [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/a-explodat-o-lege-bomba-19509.htm A explodat o lege-bomba!]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 12 iunie 2006, Ilarion Tiu, ''Jurnalul Național''
* [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/strasnicele-strict-secrete-19508.htm Strasnicele strict-secrete]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 12 iunie 2006, Lavinia Betea, Cristina Vohn, ''Jurnalul Național''
* [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/bogata-esti-patria-mea-19502.htm "Bogata esti, Patria mea!"]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 12 iunie 2006, Paula Mihailov Chiciuc, ''Jurnalul Național''
* [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/deschiaburirea-bisericilor-19501.htm Deschiaburirea bisericilor]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 12 iunie 2006, Cristina Vohn, ''Jurnalul Național''
* [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/exceptie-vip-19428.htm Exceptie VIP]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 12 iunie 2006, Lavinia Betea, ''Jurnalul Național''
* [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/splendorile-micului-paris-19503.htm Splendorile micului Paris]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 12 iunie 2006, Cristina Diac, Paula Mihailov Chiciuc, ''Jurnalul Național''
* [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/arad-orasul-lui-neuman-19505.htm Arad, orasul lui Neuman]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 12 iunie 2006, Cristina Diac, ''Jurnalul Național''
* [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/saraca-si-cinstita-19427.htm Saraca si cinstita]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 12 iunie 2006, ''Jurnalul Național''

----

* [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/s-a-facut-nationalizare-105993.htm "S-a făcut naționalizare!"] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120304020912/http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/s-a-facut-nationalizare-105993.htm |date=2012-03-04 }}, 17 octombrie 2007, Paula Mihailov Chiciuc, ''Jurnalul Național''
* [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/nationalizarea-ultima-aniversare-510853.htm Naționalizarea – ultima aniversare]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 11 iunie 2009, Cristina Diac, ''Jurnalul Național''
* [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/poporul-muncitor-calaul-burgheziei-510858.htm Poporul muncitor, călăul burgheziei]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 11 iunie 2009, Paula Mihailov Chiciuc, ''Jurnalul Național''
* [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/strasnicele-strict-secrete-19508.htm Strasnicele strict-secrete]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 12 iunie 2006, Lavinia Betea, Cristina Vohn, ''Jurnalul Național''




[[Categorie:Comunism]]
[[Categorie:Politică economică]]

Versiunea curentă din 19 octombrie 2022 11:52

Parte a seriei despre
Capitalism
Concepte

AfacereCapitalCerere și ofertăAntreprenoriatComerț liberCompanieConcurențăDezvoltare economicăPlanificare economicăGlobalizareCorporațieLiberalizareMarginalismMâna invizibilăPiață liberăPiață financiarăInvențieEconomie de piațăEșecul piețeiDrept de proprietatePrivatizareProfitMeritocrațieNaționalizareRecesiuneCriză economicăRegulamentMâna de lucru salariatăBogăție

Sisteme economice

Piață regulatăModelul anglo-saxonModelul nordicModelul asiatic

Teorii economice

Economia clasicăKeynesianismulȘcoala americanăȘcoala austriacăEconomia neoclasicăEconomie de piață

Aspecte sociale

AngajareȘomaj

Origini ale capitalismului

IluminismulRevoluția comercialăFeudalismulRevoluția industrialăMercantilismul

Economiști

Adam SmithJohn Stuart MillDavid RicardoThomas MalthusJean-Baptiste SayMilton FriedmanFriedrich HayekJohn Maynard KeynesAlfred MarshallLudwig von MisesMurray RothbardJoseph SchumpeterThorstein VeblenMax WeberRonald Coase

Vezi și

CorporatismConsumerismGlobalizareAnarho-capitalismLiberalism (economic) • LibertarianismNeo-capitalismProtecționism

Portaluri

Portal capitalismPortal economiePortal filozofiePortal politică

editează

Naționalizarea (sau etatizarea) este o măsură politică prin care se face un transfer al proprietății private în proprietatea statului, o înlocuire a proprietății private cu proprietatea publică. Este opusul privatizării.

Această măsură politică este cunoscută din Antichitate și a dat naștere domeniului public în Roma Antică.

Termenul modern este mai degrabă asociat social-democrației sau naționalismului. Naționalizarea cunoaște epoca sa de aur în Europa între 1945 și 1973, când consensul politic care a urmat celui de-al Doilea Război Mondial este favorabil naționalizării sectoarelor strategice din servicii și industrie.

Naționalizarea în blocul comunist[modificare | modificare sursă]

O naționalizare masivă a avut loc în toate statele fostului bloc estic, în perioadă comunistă, printre care România (prin Legea nr.119 din 11 iunie 1948), Albania, Polonia, Republica Cehoslovacă, Ungaria, Iugoslavia, Bulgaria, Republica Democrată Germană și URSS (incluzând Rusia și alte provincii sovietice ca Estonia, Letonia, Lituania, Moldova sau Ucraina).

Semantic, termenul de naționalizare a fost folosit voit în mod impropriu de autoritățile comuniste ale vremii, pentru a conferi un caracter propagandistic acțiunii de trecere în proprietatea statului. În realitate, ceea ce s-a întâmplat în comunism a fost o „confiscare”, întrucât nicio compensație materială sau morală nu le-a fost acordată celor cărora li s-au „naționalizat” bunurile.

Naționalizarea în Europa Occidentală[modificare | modificare sursă]

Însă confiscări de patrimoniu privat au avut loc nu numai în țările conduse de regimuri pe model sovietic, ci și în Occident, acolo unde populațiile și adminstrația postbelică i-au perceput pe deținătorii de capital ca fiind „dușmani”, „străini”, „colaboratori cu regimurile de ocupație” sau doar „profitori de război”: în Franța este bine cunoscut cazul naționalizării-confiscare a companiei Renault.[1] Confiscarea sediului companiei I.G.Farben de către armata americană de ocupație și de către statul german post-nazist (care o va transforma mai târziu în edificiu universitar), este un alt exemplu.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Le capital au XXIe siècle, Thomas Pikettty, Éditions du Seuil 2013.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Naționalizarea României - serial în Jurnalul Național[nefuncțională]