Khazari

Chazarii sunt un popor nomad de origine şi limbă turcică. După mijlocul secolului XIII izvoarele istorice nu mai fac referinţe la acest popor.

Istoria timpurie a acestui popor, doar vag cunoscută, a suscitat diverse ipoteze. Majoritatea cercetătorilor cred că teritoriul iniţial de locuire al chazarilor ar trebui căutat in Imperiul heftalit, în Asia de Mijloc, întemeiat în jurul anului 400 d.Hr., care a fost distrus de împăratul bizantin Iustinian (527-565) în jurul anului 560.

În secolul VII sau IX, nobilimea chazară s-a convertit la iudaism, iar populaţia generală i-a urmat. Anumiţi cercetători cred că un motiv al acesti convertiri este menţinerea neutralităţii şi independenţei faţă de musulmanii din est şi creştinii din vest, amândouă religiile recunoşteau iudaismul ca pe o credinţă care merita respect.

Câţi din evreii est europeni (Ashkenazi) sunt descendenţii chazarilor, aşa cum a propus într-o teorie Arthur Koestler, este subiectul unei dispute.