Cipru: Diferență între versiuni

Navighează interactiv prin istoric

← Diferența anterioară

Conținut șters Conținut adăugat

VizualWikitext

Aliniat

Versiunea curentă din 7 februarie 2024 00:05

Cipru

Republica Cipru

Κυπριακή Δημοκρατία (greacă)
Kıbrıs Cumhuriyeti (turcă)


Drapel	Stemă

Deviză: Cyprus in your heart

Imnul național: Ὕμνος εἰς τὴν Ἐλευθερίαν^[a]
"Hymn to Liberty"

Localizarea Cipru (în imagine dreapta jos), arătând Republica Cipru în verde mai închis și autodeclarata republică a Ciprului de Nord într-un verde mai strălucitor, cu restul Uniunii Europene în verde decolorat

Geografie

Suprafață

- Total^[b] 9,251 km² (locul 162)

Apă (%) 9

Cel mai înalt punct Muntele Olympus (Chionistra) (1.952 m)

Cel mai jos punct Marea Mediterană (0 m)

Cel mai mare oraș capitala

Vecini Akrotiri și Dhekelia
Republica Turcă a Ciprului de Nord
Israel
Regatul Unit
Turcia

Fus orar

EET

Populație

Densitate 123.4^[b]^[4] loc/km²

- Estimare 2013 1.141.166

Limbi oficiale

Limbi regionale/minoritare

Etnonim ciprioți (pl.)
cipriot (masc.)
cipriotă (fem.)

Grupuri etnice

Guvernare

Sistem politic Unitar prezidențial republică egislatură = Camera Reprezentanților

Președinte al Republicii Cipru^⁠(d) Nicos Christodoulides[*]

Legislativ Camera Reprezentanților^⁠(d)

Religie oficială

72.3% Creștinism
25.0% Islam
1.9% Fără religie
0.8% Altele^[3]

Capitala Nicosia

Istorie

Independența de la Regatul Unit

Acordurile de la Londra și Zürich 19 februarie 1959

Independența proclamată 16 august 1960

Ziua Independenței 1 octombrie 1960

Aderare la UE 1 mai 2004

Economie

PIB (PPC) 2021

- Total ▲ $38.561 miliarde^[5]

- Pe cap de locuitor ▲ $42.832^[5]

PIB (nominal) 2021

- Total ▲ $26.546 miliarde^[5]

- Pe cap de locuitor ▲ $29.486^[5]

Gini 29.3

IDU (2019) 0.887 (locul 33)

Monedă Euro (€) (EUR)

Coduri și identificatori

Cod CIO CYP

Cod mobil 280

Prefix telefonic +357

ISO 3166-2 CY

Domeniu Internet .cy^[c]

Prezență online

site web oficial
hasthtag

Modifică date / text

Cipru (în greacă Κύπρος / Kípros, în turcă Kıbrıs; pronunție turcă: /ˈkɯbɾɯs/; greacă: /ˈcipros/), oficial Republica Cipru (în greacă Κυπριακή Δημοκρατία, Kipriakí Dhimokratía, în turcă Kıbrıs Cumhuriyeti),^[9] este o țară insulară în Marea Mediterană, membră a Uniunii Europene. Este situată la sud de Turcia, la vest de Siria și Liban, la nord-vest de Israel și Fâșia Gaza, la nord de Egipt și la est de Grecia.

Cele mai vechi rămășite umane de pe insula Cipru datează din mileniul al X-lea î.e.n., precum cele din satul neolitic Khirokitia. În Cipru se găsesc unele dintre cele mai vechi puțuri de apă din lume.^[10] Cipru a fost colonizat de către micenienii greci în două valuri, în mileniul al II-lea î.e.n.. Situat într-o locație strategică în Orientul Mijlociu, acesta a fost ulterior ocupat de mai multe puteri majore, precum Imperiul Asirian, Egiptul Antic și Imperiul Persan, după care a fost capturat în anul 333 î.e.n. de către Alexandru cel Mare. Ulterior a fost sub ocupație a Egiptului Ptolemaic, Imperiului Roman și Bizantin, califatele arabe (pentru o perioadă scurtă), dinastia franceză Lusignan și Veneției, după care a fost sub ocupație otomană timp de peste trei secole între 1571 și 1878 (de jure până în 1914).^[11]

Ciprul a fost plasat sub administrație britanică în 1878 și anexat oficial de Marea Britanie în 1914. Partiția Ciprului și crearea unui stat turc în nordul insulei a devenit o politică a liderilor ciprioți turci și a Turciei începând cu anii 1950. Liderii turci au promovat anexarea Ciprului de către Turcia deoarece ei considerau Ciprul ca fiind o "extensie a Anatoliei"; Pe de alta parte, încă din secolul al XIX-lea, ^[12]^[13] majoritatea ciprioților greci și biserica ortodoxă promovau unirea cu Grecia, care a devenit o politică națională greacă în anii 1950.^[14] În urma violențelor naționaliste din anii 1950, Ciprul a obținut independența în 1960.^[15] Cu toate acestea, violența intercomunala dintre ciprioții greci și ciprioții turci a continuat și după obținerea independenței, în urma cărora mai mult de 25.000 de ciprioți turci au devenit refugiați.^[16]^:17–20^[17] La 15 iulie 1974, o lovitură de stat a fost organizată de naționaliștii greci ciprioți^[18]^[19] și de o parte a juntei militare din Grecia^[20] într-o încercare de a uni Ciprul cu Grecia. Această acțiune a precipitat invazia turcă a Ciprului,^[21] care a condus la capturarea teritoriului actual al Ciprului de Nord. În perioada invaziei și de după, peste 150.000 de ciprioți greci^[22]^[23] și 50.000 de ciprioți turci^[24] au fost refugiați în partea sudică respectiv nordică a insulei. Republica Turcă a Ciprului de Nord este creată în anul 1983 în partea de nord a insulei. Aceste evenimente și situația politică care a rezultat în urma invaziei sunt chestiuni care se dispută și astăzi.

Republica Cipru are suveranitate de jure asupra insulei Cipru și apelor din jur, cu excepția bazelor militare britanice Akrotiri și Dhekelia, administrat ca zone de suveranitate. Cu toate acestea, Republica Cipru este de facto împărțită în două părți principale; zona de sub controlul efectiv al Republicii, care cuprinde circa 59% din suprafața insulei, și zona de nord, administrată de Republica Turcă a Ciprului de Nord, care este recunoscută doar de Turcia, acoperind aproximativ 36% din suprafața insulei. Comunitatea internațională consideră că partea de nord a insulei este teritoriu al Republicii Cipru sub ocupație de către forțele armate turcești.^[25]^[26]^[27]^[28]^[29]

Cipru este o destinație turistică majoră în Marea Mediterană.^[30]^[31]^[32] Cipru are o economie avansată,^[33] cu venituri ridicate și un Indice al Dezvoltării Umane foarte ridicat.^[34]^[35] Republica Cipru este un membru al unor organizații internationale precum Francofonia și Comunitatea Națiunilor și a fost un membru fondator al Mișcării Țărilor Nealiniate, până când a aderat la Uniunea Europeană la data de 1 mai 2004.^[36] La data de 1 ianuarie 2008, Republica Cipru a aderat la zona euro.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Insula Cipru a cunoscut numeroase stăpâniri în decursul istoriei: asiriană, egipteană, persană, romană, bizantină. În secolul al XII-lea a fost ocupată de cruciați până în 1489, când a trecut sub stăpânirea Republicii Venețiene. În 1571 a fost ocupată de Imperiul Otoman, iar în 1878 de Imperiul Britanic. La 16 august 1960 Ciprul a obținut independența de stat, constituindu-se ca republică federală binațională (greacă și turcă), în cadrul Commonwealth-ului Britanic.

În august 1974 arhiepiscopul Makarios, președintele țării, a fost înlăturat de la putere de simpatizantii mișcării Enosis, având ca scop unirea cu Grecia. Serviciile secrete turcești au aflat de intenție și, în noaptea dinaintea declarării anexării Ciprului la Grecia, trupele turcești au invadat partea de nord a Ciprului, locuită predominant de turci, instaurând în 1983 Republica Turcă a Ciprului de Nord și alungând pe toți grecii. Cei din sud au reacționat în același fel și i-au alungat în nord pe toți turcii. Situația s-a perpetuat până în zilele noastre. Actul nechibzuit a declanșat așa-numita „criză cipriotă”. Republica Turcă a Ciprului de Nord este recunoscută numai de Turcia din prima săptămână de la înființare.

La 1 ianuarie 2008 a adoptat moneda euro.

În data de 17 februarie 2008 a avut loc primul tur al alegerilor prezidențiale. Comunistul Dimitris Christofias a fost ales președinte în al doilea tur de scrutin, desfășurat în data de 24 februarie 2008.

Din 2023 președinte al Ciprului este creștin-democratul Nikos Christodoulidis.

Organizare administrativă[modificare | modificare sursă]

Articol principal: districtele Ciprului.

Economie[modificare | modificare sursă]

Categorii de teren: agricol 434000 ha (46,9%) din care 80000 ha irigate, pășuni 93000 ha (10,1%), păduri 171000 ha (18,5%).
Resurse: grâu, cartofi, vin, măsline, citrice, tutun, bumbac, lemn, ovine, caprine, asini, porcine, lână, produse lactate, piei, pește, cupru (25200t/1962), pirite de fier, crom, sulf, azbest, ciment, textile (mătase).
Export: citrice, vin, minereuri de cupru, fier și crom, bumbac, lână, brânzeturi.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Articol principal: geografia Ciprului.

Cipru este a treia insulă ca mărime din Marea Mediterană după Sicilia și Sardinia. Este localizată în estul Mării Mediterane în sudul Turciei. Insula Cipru este situată în regiunea Orientului Mijlociu, în Marea Mediterană, delimitată în teritoriu de Siria în Est și Turcia în nord..

Patrimoniul cultural mondial[modificare | modificare sursă]

Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt incluse următoarele obiective culturale din Cipru:

Situl arheologic de la Paphos (1980)
Bisericile cu picturi murale din regiunea Troodos (1985, 2001) (Kykkos ș.a.)
Vestigiile arheologice de la Choirokoitia (1998)

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Cipru văzut din satelit (imagine oferită de NASA)
Harta organizării administrative a Ciprului
Biserica cu picturi murale de la Kykkos (regiunea Troodos)
Moscheea lui Lala Mustafa Pașa, fosta catedrală Sfântul Nicolae

Note explicative[modificare | modificare sursă]

^ Imnul național al Greciei a fost adoptat în 1966 ca urmare a unei decizii emise de Consiliul de Miniștri.^[1]
^ ^a ^b Inclusiv Ciprul de Nord, Zona-tampon ONU și Akrotiri și Dhekelia.
^ Se folosește și domeniul .eu, în comun cu alte state membre ale Uniunii Europene.

Note[modificare | modificare sursă]

^ „National Anthem”. www.presidency.gov.cy. Arhivat din original la 13 august 2011. Accesat în 3 iunie 2015.
^ „Cyprus”. The World Factbook. CIA. Accesat în 15 ianuarie 2016.
^ „Cyprus”. Global Religious Future. Pew Research Center. Arhivat din original la 17 iulie 2014. Accesat în 13 iulie 2021.
^ United Nations, Department of Economic and Social Affairs, Population Division (2013). „World Population Prospects: The 2012 Revision, DB02: Stock Indicators”. New York. Arhivat din original la 7 mai 2015. Accesat în 18 iunie 2015.
^ ^a ^b ^c ^d „World Economic Outlook Database: October 2021”. Washington, D.C.: International Monetary Fund. 12 octombrie 2021. Accesat în 12 octombrie 2021.
^ „Gini coefficient of equivalised disposable income - EU-SILC survey”. Luxembourg: Eurostat. 12 octombrie 2021. Accesat în 12 octombrie 2021.
^ Human Development Report 2020 The Next Frontier: Human Development and the Anthropocene (PDF). United Nations Development Programme. 15 decembrie 2020. pp. 343–346. ISBN 978-92-1-126442-5. Accesat în 16 decembrie 2020.
^ World Bank Open Data
^ Horia C. Matei (2005). Enciclopedia Statelor Lumii. București: MERONIA. pp. 117–119. ISBN 978-973-7839-38-1.
^ „Stone Age wells found in Cyprus”. BBC News. 25 iunie 2009. Accesat în 31 iulie 2009.
^ „Treaty of Lausanne”.
^ Faustmann, Hubert; Ker-Lindsay, James (Peter Lang). The Government and Politics of Cyprus. Peter Lang. p. 48. ISBN 9783039110964. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
^ Mirbagheri, Farid (2009). Historical Dictionary of Cyprus. Scarecrow Press. p. 25.
^ Trimikliniotis, Nicos (2012). Beyond a Divided Cyprus: A State and Society in Transformation. Palgrave Macmillan. p. 104. ISBN 9781137100801.
^ Cyprus date of independence (click on Historical review)
^ Hoffmeister, Frank (2006). Legal aspects of the Cyprus problem: Annan Plan and EU accession. EMartinus Nijhoff Publishers. ISBN 978-90-04-15223-6.
^ „U.S. Library of Congress – Country Studies – Cyprus – Intercommunal Violence”. Countrystudies.us. 21 decembrie 1963. Accesat în 25 octombrie 2009.
^ Mallinson, William (2005). Cyprus: A Modern History. I. B. Tauris. p. 81. ISBN 978-1-85043-580-8.
^ „website”. BBC News. 4 octombrie 2002. Accesat în 25 octombrie 2009.
^ Constantine Panos Danopoulos; Dhirendra K. Vajpeyi; Amir Bar-Or (2004). Civil-military Relations, Nation Building, and National Identity: Comparative Perspectives. Greenwood Publishing Group. p. 260. ISBN 978-0-275-97923-2.
^ Eyal Benvenisti (23 februarie 2012). The International Law of Occupation. Oxford University Press. p. 191. ISBN 978-0-19-958889-3.
^ Barbara Rose Johnston, Susan Slyomovics. Waging War, Making Peace: Reparations and Human Rights (2009), American Anthropological Association Reparations Task Force, p. 211
^ Morelli, Vincent. Cyprus: Reunification Proving Elusive (2011), DIANE Publishing, p. 10
^ Borowiec, Andrew. Cyprus: A Troubled Island (2000), Greenwood Publishing Group, p. 125
^ European Consortium for Church-State Research. Conference (2007). Churches and Other Religious Organisations as Legal Persons: Proceedings of the 17th Meeting of the European Consortium for Church and State Research, Höör (Sweden), 17-20 November 2005. Peeters Publishers. p. 50. ISBN 978-90-429-1858-0. There is little data concerning recognition of the 'legal status' of religions in the occupied territories, since any acts of the 'Turkish Republic of Northern Cyprus' are not recognized by either the Republic of Cyprus or the international community.
^ Quigley. The Statehood of Palestine. Cambridge University Press. p. 164. ISBN 978-1-139-49124-2. The international community found this declaration invalid, on the ground that Turkey had occupied territory belonging to Cyprus and that the putative state was therefore an infringement on Cypriot sovereignty.
^ Nathalie Tocci (ianuarie 2004). EU Accession Dynamics and Conflict Resolution: Catalysing Peace Or Consolidating Partition in Cyprus?. Ashgate Publishing, Ltd. p. 56. ISBN 978-0-7546-4310-4. The occupied territory included 70 percent of the island's economic potential with over 50 percent of the industrial ... In addition, since partition Turkey encouraged mainland immigration to northern Cyprus. ... The international community, excluding Turkey, condemned the unilateral declaration of independence (UDI) as a.
^ Dr Anders Wivel; Robert Steinmetz (28 martie 2013). Small States in Europe: Challenges and Opportunities. Ashgate Publishing, Ltd. p. 165. ISBN 978-1-4094-9958-9. To this day, it remains unrecognised by the international community, except by Turkey
^ Peter Neville (22 martie 2013). Historical Dictionary of British Foreign Policy. Scarecrow Press. p. 293. ISBN 978-0-8108-7371-1. ...Ecevit ordered the army to occupy the Turkish area on 20 July 1974. It became the Republic of Northern Cyprus, but Britain, like the rest of the international community, except Turkey, refused to extend diplomatic recognition to the enclave. British efforts to secure Turkey's removal from its surrogate territory after 1974 failed.
^ Lesley Pender; Richard Sharpley (2005). The Management of Tourism. SAGE. p. 273. ISBN 978-0-7619-4022-7.
^ Richard Sharpley (16 mai 2012). Tourism Development and the Environment: Beyond Sustainability?. Routledge. p. 296. ISBN 978-1-136-57330-9.
^ Sharpley, Richard; Telfer, David John (2002). Tourism and Development: Concepts and Issues. Channel View Publications. p. 334. ISBN 978-1-873150-34-4.
^ „World Economic Outlook Database May 2001”. International Monetary Fund. Accesat în 28 iunie 2011.
^ „Country and Lending Groups”. World Bank. Accesat în 11 mai 2010.
^ „Human Development Index (HDI)–2011 Rankings”. United Nations Development Programme. Accesat în 4 noiembrie 2011.
^ „The Non-Aligned Movement: Background Information”. Non-Aligned Movement. 21 septembrie 2001. Accesat în 19 ianuarie 2010.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Anastasiou, Harry (2008). Broken Olive Branch: Nationalism Ethnic Conflict and the Quest for Peace in Cyprus. Syracuse University Press. ISBN 0-8156-3196-0.
Brewin, Christopher (2000). European Union and Cyprus. Eothen Press. ISBN 0-906719-24-0.
Dods, Clement (ed.) (1999). Cyprus: The Need for New Perspectives. The Eothen Press. ISBN 0-906719-23-2.
Durrell, Lawrence (1957). Bitter Lemons. Faber and Faber. ISBN 0-571-20155-5.
Faustmann, Hubert and Nicos Peristianis (2006). Britain and Cyprus: Colonialism and Post-Colonialism, 1878–2006. Bibliopolis. ISBN 978-3-933925-36-7.
Gibbons, Harry Scott (1997). The Genocide Files. Charles Bravos Publishers. ISBN 0-9514464-2-8.
Hannay, David (2005). Cyprus: The Search for a Solution. I.B. Tauris. ISBN 1-85043-665-7.
Hitchens, Christopher (1997). Hostage to History: Cyprus from the Ottomans to Kissinger. Verso. ISBN 1-85984-189-9.
Ker-Lindsay, James (2005). EU Accession and UN Peacemaking in Cyprus. Palgrave Macmillan. ISBN 1-4039-9690-3.
Ker-Lindsay, James and Hubert Faustmann (2009). The Government and Politics of Cyprus. Peter Lang. ISBN 978-3-03911-096-4.
Mallinson, William (2005). Cyprus a Modern History. I. B. Tauris. ISBN 1-85043-580-4.
Mirbagheri, Farid (1989). Cyprus and International Peacemaking. Hurst. ISBN 1-85065-354-2.
Nicolet, Claude (2001). United States Policy Towards Cyprus, 1954–1974. Bibliopolis. ISBN 3-933925-20-7.
Oberling, Pierre (1982). The Road to Bellapais. Columbia University Press. ISBN 0-88033-000-7.
O'Malley, Brendan and Ian Craig (1999). The Cyprus Conspiracy. I.B. Tauris. ISBN 1-86064-737-5.
Palley, Claire (2005). An International Relations Debacle: The UN Secretary-General's Mission of Good Offices in Cyprus, 1999–2004. Hart Publishing. ISBN 1-84113-578-X.
Papadakis, Yiannis (2005). Echoes from the Dead Zone: Across the Cyprus Divide. I.B. Tauris. ISBN 1-85043-428-X.
Plumer, Aytug (2003). Cyprus, 1963–64: The Fateful Years. Cyrep (Lefkosa). ISBN 975-6912-18-9.
Richmond, Oliver (1998). Mediating in Cyprus. Frank Cass. ISBN 0-7146-4431-5.
Richmond, Oliver and James Ker-Lindsay (eds.) (2001). The Work of the UN in Cyprus: Promoting Peace and Development. Palgrave Macmillan. ISBN 0-333-91271-3.
Richter, Heinz (2010). A Concise History of Modern Cyprus 1878–2009. Rutzen. ISBN 978-3-447-06212-1.
Sacopoulo, Marina (1966). Chypre d'aujourd'hui. Paris: G.-P. Maisonneuve et Larose. 406 p., ill. with b&w photos. and fold. maps.
Tocci, Nathalie (2004). EU Accession Dynamics and Conflict Resolution: Catalysing Peace or Consolidating Partition in Cyprus?. Ashgate. ISBN 0-7546-4310-7.
Yiorghos, Leventis, (2002). Cyprus: The Struggle for Self-Determination in the 1940s. Peter Lang. ISBN 0-8204-5428-1.
Yiorghos, Leventis, Murata Sawayanagi Nanako, Hazama Yasushi (2008). Crossing Over Cyprus. Research Institute for Languages and Cultures of Asia and Africa (ILCAA) Tokyo University of Foreign Studies (TUFS). ISBN 978-4-86337-003-6.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Puteți găsi mai multe informații despre Cyprus prin căutarea în proiectele similare ale Wikipediei, grupate sub denumirea generică de „proiecte surori”:
	Definiții și traduceri în Wikționar
	Imagini și media la Commons
	Citate la Wikicitat
	Texte sursă la Wikisursă
	Manuale la Wikimanuale
	Resurse de studiu la Wikiversitate

Materiale media legate de Cipru la Wikimedia Commons
Cyprus la The World Factbook
Republica Cipru la MAE.ro
Timeline of Cyprus by BBC
Cyprus Arhivat în 27 iulie 2008, la Wayback Machine. from UCB Libraries GovPubs
Cyprus information from the United States Department of State includes Background Notes, Country Study and major reports
Cipru pe Curlie
Cyprus profile from the BBC News
The UN in Cyprus
Cypriot Pottery, Bryn Mawr College Art and Artifact Collections

Guvernare

Cyprus High Commission Trade Centre – London
Cypriot Diaspora Project
Republic of Cyprus – English Language Arhivat în 6 ianuarie 2010, la Wayback Machine.
Constitution of the Republic of Cyprus
Press and Information Office Arhivat în 14 iulie 2019, la Wayback Machine.
Annan Plan^{[nefuncțională]} at annanplan.com
Chief of State and Cabinet Members Arhivat în 17 septembrie 2013, la Wayback Machine.
Cyprus Elections to European Parliament Arhivat în 27 mai 2009, la Wayback Machine.

Turism

Read about Cyprus on visitcyprus.com – the official travel portal for Cyprus
AroundCyprus.net – Interactive virtual guide featuring attractions and activities on the island
Cyprus informational portal and open platform for contribution of Cyprus-related content – www.Cyprus.com
Date geografice legate de Cipru la OpenStreetMap

Publicații oficiale

The British government's Foreign Affairs Committee report on Cyprus.
Letter by the President of the Republic, Mr Tassos Papadopoulos, to the UN Secretary-General, Mr Kofi Annan, dated 7 June, which circulated as an official document of the UN Security Council Arhivat în 28 septembrie 2008, la Wayback Machine.
Legal Issues arising from certain population transfers and displacements on the territory of the Republic of Cyprus in the period since 20 July 1974 Arhivat în 28 septembrie 2008, la Wayback Machine.
Address to Cypriots by President Papadopoulos (FULL TEXT)
The Republic of Cyprus Press and Information Office, Aspects of the Cyprus Problem Arhivat în 20 mai 2019, la Wayback Machine.
European Court of Human Rights Case of Cyprus v. Turkey (Application no. 25781/94) Arhivat în 27 septembrie 2007, la Wayback Machine.
Materiale aflate în domeniul public, disponibile în arhivele Library of Congress Country Studies
Acest articol conține informații care provin din CIA World Factbook (ca orice publicație oficială a guvernului Statelor Unite ale Americii, este domeniu public).
Official Cyprus Government Web Site
Embassy of Greece, USA – Cyprus: Geographical and Historical Background Arhivat în 17 decembrie 2004, la Wayback Machine.
Cipru - descriere Arhivat în 25 martie 2008, la Wayback Machine.
Cipru
Cultura și istoria Ciprului Arhivat în 5 septembrie 2008, la Wayback Machine.
Cipru
Muzee in Cipru
Biserica Ortodoxă a Ciprului
Ziua Națională a Ciprului, 1 octombrie 2009, Amos News
Timpul nu mai are răbdare cu Cipru, 27 iulie 2011, Eliza Frâncu, Adevărul
La nord de Nicosia Arhivat în 8 octombrie 2013, la Wayback Machine., 31 martie 2011, Razvan Marc, România liberă
La nord de Nicosia (2) Arhivat în 8 octombrie 2013, la Wayback Machine., 7 aprilie 2011, Razvan Marc, România liberă

	Subiecte Cipru — Ciprioți — Limbile greacă și turcă v • d • m
	Apărare • Așezări • Capitala • Climă • Conducători • Cultură • Demografie Economie • Educație • Faună • Floră • Geografie • Hidrografie • Istorie • Orașe • Politică Sănătate • Sport • Steag • Stemă • Subdiviziuni • Turism • • Cioturi • • Formate • • Imagini • • Portal

[2] Imnul național al Greciei a fost adoptat în 1966 ca urmare a unei decizii emise de Consiliul de Miniștri.^[1]

[island-5] Inclusiv Ciprul de Nord, Zona-tampon ONU și Akrotiri și Dhekelia.

[10] Se folosește și domeniul .eu, în comun cu alte state membre ale Uniunii Europene.

[1] „National Anthem”. www.presidency.gov.cy. Arhivat din original la 13 august 2011. Accesat în 3 iunie 2015.

[3] „Cyprus”. The World Factbook. CIA. Accesat în 15 ianuarie 2016.

[4] „Cyprus”. Global Religious Future. Pew Research Center. Arhivat din original la 17 iulie 2014. Accesat în 13 iulie 2021.

[6] United Nations, Department of Economic and Social Affairs, Population Division (2013). „World Population Prospects: The 2012 Revision, DB02: Stock Indicators”. New York. Arhivat din original la 7 mai 2015. Accesat în 18 iunie 2015.

[IMF_GDP-7] „World Economic Outlook Database: October 2021”. Washington, D.C.: International Monetary Fund. 12 octombrie 2021. Accesat în 12 octombrie 2021.

[8] „Gini coefficient of equivalised disposable income - EU-SILC survey”. Luxembourg: Eurostat. 12 octombrie 2021. Accesat în 12 octombrie 2021.

[UNHDR-9] Human Development Report 2020 The Next Frontier: Human Development and the Anthropocene (PDF). United Nations Development Programme. 15 decembrie 2020. pp. 343–346. ISBN 978-92-1-126442-5. Accesat în 16 decembrie 2020.

[a6519beecf86110867363989e1bf4b3f-11] World Bank Open Data

[ESL05-12] Horia C. Matei (2005). Enciclopedia Statelor Lumii. București: MERONIA. pp. 117–119. ISBN 978-973-7839-38-1.

[autogenerated2-13] „Stone Age wells found in Cyprus”. BBC News. 25 iunie 2009. Accesat în 31 iulie 2009.

[Lausanne-Egypt-Sudan-Cyprus-14] „Treaty of Lausanne”.

[15] Faustmann, Hubert; Ker-Lindsay, James (Peter Lang). The Government and Politics of Cyprus. Peter Lang. p. 48. ISBN 9783039110964. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)

[16] Mirbagheri, Farid (2009). Historical Dictionary of Cyprus. Scarecrow Press. p. 25.

[17] Trimikliniotis, Nicos (2012). Beyond a Divided Cyprus: A State and Society in Transformation. Palgrave Macmillan. p. 104. ISBN 9781137100801.

[independence-18] Cyprus date of independence (click on Historical review)

[Hoffmeister-19] Hoffmeister, Frank (2006). Legal aspects of the Cyprus problem: Annan Plan and EU accession. EMartinus Nijhoff Publishers. ISBN 978-90-04-15223-6.

[IntercommunalViolence-20] „U.S. Library of Congress – Country Studies – Cyprus – Intercommunal Violence”. Countrystudies.us. 21 decembrie 1963. Accesat în 25 octombrie 2009.

[Mallinson-21] Mallinson, William (2005). Cyprus: A Modern History. I. B. Tauris. p. 81. ISBN 978-1-85043-580-8.

[22] „website”. BBC News. 4 octombrie 2002. Accesat în 25 octombrie 2009.

[danopoulos-23] Constantine Panos Danopoulos; Dhirendra K. Vajpeyi; Amir Bar-Or (2004). Civil-military Relations, Nation Building, and National Identity: Comparative Perspectives. Greenwood Publishing Group. p. 260. ISBN 978-0-275-97923-2.

[Benvenisti2012-24] Eyal Benvenisti (23 februarie 2012). The International Law of Occupation. Oxford University Press. p. 191. ISBN 978-0-19-958889-3.

[25] Barbara Rose Johnston, Susan Slyomovics. Waging War, Making Peace: Reparations and Human Rights (2009), American Anthropological Association Reparations Task Force, p. 211

[26] Morelli, Vincent. Cyprus: Reunification Proving Elusive (2011), DIANE Publishing, p. 10

[27] Borowiec, Andrew. Cyprus: A Troubled Island (2000), Greenwood Publishing Group, p. 125

[Conference2007-28] European Consortium for Church-State Research. Conference (2007). Churches and Other Religious Organisations as Legal Persons: Proceedings of the 17th Meeting of the European Consortium for Church and State Research, Höör (Sweden), 17-20 November 2005. Peeters Publishers. p. 50. ISBN 978-90-429-1858-0. There is little data concerning recognition of the 'legal status' of religions in the occupied territories, since any acts of the 'Turkish Republic of Northern Cyprus' are not recognized by either the Republic of Cyprus or the international community.

[Quigley-29] Quigley. The Statehood of Palestine. Cambridge University Press. p. 164. ISBN 978-1-139-49124-2. The international community found this declaration invalid, on the ground that Turkey had occupied territory belonging to Cyprus and that the putative state was therefore an infringement on Cypriot sovereignty.

[Tocci2004-30] Nathalie Tocci (ianuarie 2004). EU Accession Dynamics and Conflict Resolution: Catalysing Peace Or Consolidating Partition in Cyprus?. Ashgate Publishing, Ltd. p. 56. ISBN 978-0-7546-4310-4. The occupied territory included 70 percent of the island's economic potential with over 50 percent of the industrial ... In addition, since partition Turkey encouraged mainland immigration to northern Cyprus. ... The international community, excluding Turkey, condemned the unilateral declaration of independence (UDI) as a.

[WivelSteinmetz2013-31] Dr Anders Wivel; Robert Steinmetz (28 martie 2013). Small States in Europe: Challenges and Opportunities. Ashgate Publishing, Ltd. p. 165. ISBN 978-1-4094-9958-9. To this day, it remains unrecognised by the international community, except by Turkey

[Neville2013-32] Peter Neville (22 martie 2013). Historical Dictionary of British Foreign Policy. Scarecrow Press. p. 293. ISBN 978-0-8108-7371-1. ...Ecevit ordered the army to occupy the Turkish area on 20 July 1974. It became the Republic of Northern Cyprus, but Britain, like the rest of the international community, except Turkey, refused to extend diplomatic recognition to the enclave. British efforts to secure Turkey's removal from its surrogate territory after 1974 failed.

[PenderSharpley2005-33] Lesley Pender; Richard Sharpley (2005). The Management of Tourism. SAGE. p. 273. ISBN 978-0-7619-4022-7.

[Sharpley2012-34] Richard Sharpley (16 mai 2012). Tourism Development and the Environment: Beyond Sustainability?. Routledge. p. 296. ISBN 978-1-136-57330-9.

[RichardJohn2002-35] Sharpley, Richard; Telfer, David John (2002). Tourism and Development: Concepts and Issues. Channel View Publications. p. 334. ISBN 978-1-873150-34-4.

[36] „World Economic Outlook Database May 2001”. International Monetary Fund. Accesat în 28 iunie 2011.

[37] „Country and Lending Groups”. World Bank. Accesat în 11 mai 2010.

[38] „Human Development Index (HDI)–2011 Rankings”. United Nations Development Programme. Accesat în 4 noiembrie 2011.

[39] „The Non-Aligned Movement: Background Information”. Non-Aligned Movement. 21 septembrie 2001. Accesat în 19 ianuarie 2010.

[a]

[b]

[4]

[2]

[3]

[5]

[c]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

[15]

[16]

[17]

[18]

[19]

[20]

[21]

[22]

[23]

[24]

[25]

[26]

[27]

[28]

[29]

[30]

[31]

[32]

[33]

[34]

[35]

[36]

[1]