Românii din Voivodina

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

În Voivodina, locuiesc 34.576 de români, concentraţi în 42 de localităţi. Cele mai importante localităţi sunt Alibunar, Vârşeţ, Panciova, Zrenjanin, Kovăciţa, Jitişte, Cuvin, Apatin, Biserica Albă, Plandişte şi Novi Sad. Odată cu garantarea autonomiei în Voivodina, limba română a primit statut oficial împreună cu grafia latină.

Astfel, în majoritatea segmentelor societăţii, poate fi utilizată limba română. În prezent există 32 de şcoli elementare şi 2 şcoli secundare cu predare în limba română. În plus unele facultăţi din cele 13 ale Universităţii Novi Sad, în special Facultatea de Ştiinţe Sociale şi Facultatea de Pedagogie, oferă de asemnea învăţământ superior în limba română.

Mass media apare în Voivodina în şapte limbi. Guvernul finanţează parţial ziare şi săptămânale în limbile minorităţiilor naţionale, între care şi săptămânalul Libertatea. Totuşi, cele mai impetuoase intrumente de informare sunt deţinute de presa audiovizuală, care este reprezentată de emisiuni româneşti la Radio Novi Sad, Multiradio şi TV Novi Sad 2. În prezent se difuzează 6 ore de program radio şi 15 minute de program tv în română.

Segmentul cultural este bine reprezentat în Voivodina. Teatre profesioniste există în limba sârbă şi maghiară, însă în timp au apărut şi câteva teatre semiprofesiniste pentru români, slovaci şi ruteni. De asemenea acitivitatea culturală este bine reprezentată prin casele de editură finanţate de stat, precum Libertatea. În plus, există şi câteva ediuri private, care au primit în timp renume, precum este Editura Fundaţiei. Casa de editură Libertatea a realizat în scoate anual aproximativ 20 de titluri. La ediţia a 45-a a târgului de carte de la Belgrad, editura a realizat un CD cu nouă titluri de excepţie sub sloganul 3.000 de pagini pentru mileniul trei.

Pe 3 martie 1995, din iniţiativa unor oameni de cultură din Banatul sârbesc s-a fondat la Begheiţi / Torac Societatea (Fundaţia) Română de Etnografie şi Folclor din Voivodina, menită să protejeze dreptul la cultură al minorităţii române în această regiune. Activitatea sa se bazează pe organizarea mai multor manifestări culturale, simpozioane şi chiar a unui Muzeu al Spritualităţii Româneşti la Begheiţi. Organizaţia mai deţine o editură şi revista Tradiţia, revistă cu scop informativ asupra fundaţiei.