Baronul Haussmann: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conținut șters Conținut adăugat
Fără descriere a modificării
Fără descriere a modificării
Linia 1: Linia 1:
'''Georges-Eugène, Baron Haussmann''' ([[27 martie]] [[1809]] - [[11 ianuarie]] [[1891]]) a fost un planificator civic [[Franţa|francez]], al cărui nume este asociat cu reconstrucţi [[Paris]]ului. S-a născut în oraşul unei familii [[Protestantism|protestante]], [[Germania|germană]] la origini.
'''Georges-Eugène, Baron Haussmann''' ([[27 martie]] [[1809]] - [[11 ianuarie]] [[1891]]) a fost un planificator civic [[Franţa|francez]], al cărui nume este asociat cu reconstrucţia [[Paris]]ului. S-a născut în oraşul unei familii [[Protestantism|protestante]], [[Germania|germană]] la origini.


<div style="float:right; margin-left:10px; margin-right:10px; width:250px; text-align:center">
<div style="float:right; margin-left:10px; margin-right:10px; width:250px; text-align:center">
Linia 8: Linia 8:
</div>
</div>


A fost educat la Colegiul Henry al IV-lea, urmând să studieze [[Drept]]ul, luând în acelaşi lecţii la [[Paris Conservatoire|conservatorul de muzică din Paris]], fiind un bun muzician. A devenit ''sous-préfet'' în [[Nérac]] ([[1830]]) şi a avansat repede în serviciul civil până ce a fost ales de [[Jean Gilbert Victor Fialin, duc de Persigny|Persigny]] prefect al ''[[departament]]ului'' [[Sena]], învingându-l pe [[Jean Jacques Berger]], care a ezitat să atragă asupra sa schemele imperiale pentru stabilirea Parisului. Haussmann va rămâne pe acest post până în [[1870]].
A fost educat la Colegiul Henry al IV-lea, urmând să studieze [[Drept]]ul, luând în acelaşi timp lecţii la [[Paris Conservatoire|conservatorul de muzică din Paris]], (a fost un bun muzician). A devenit ''sous-préfet'' în [[Nérac]] ([[1830]]) şi a avansat repede în serviciul civil până ce a fost ales de [[Jean Gilbert Victor Fialin, duc de Persigny|Persigny]] prefect al ''[[departament]]ului'' [[Sena]], învingându-l pe [[Jean Jacques Berger]], care a ezitat să atragă asupra sa schemele imperiale pentru stabilirea Parisului. Haussmann va rămâne pe acest post până în [[1870]].


Însărcinat de [[Napoleon al III-lea]] pentru a crea un program de reformare arhitecturală în Paris, Haussmann a ridicat [[Bois de Boulogne]] şi a realizat îmbunătăţiri substanţiale în parcurile mici. Grădinile [[Palatul Luxembourg|Palatului Luxembourg]] au fost tăiate pentru creearea unor noi străzi, iar Bulevardul Sebastopol, partea sudică a căruia este numită astăzi Bulevardul Sfântul Michel, a fost trasnferat într-un district foarte populat. În plus, câteva schimbări ale străzilor au creat "bulevarde" întinse, care astăzi au devenit micile străzi pariziene. Un nou sistem de pompare cu apă, un sistem gigantic de canalizare, noi poduri, opera şi alte clădiri publice, includerea districtelor periferice &mdash; acestea se aflau printre cele mai noi reuşite ale prefectului, îndeplinite cu ajutorul unei gestionări înţelepte a fondurilor publice, care se va numi în viitor inculparea lui [[Jules François Camille Ferry|Jules Ferry]], ''Les Comptes fantastiques de Haussmann'', în [[1867]]. (Un joc de cuvinte între ''contes'', poveşti şi istorisiri şi ''comptes'', conturi.)
Însărcinat de [[Napoleon al III-lea]] pentru a crea un program de reformare arhitecturală în Paris, Haussmann a ridicat [[Bois de Boulogne]] şi a realizat îmbunătăţiri substanţiale în parcurile mici. Grădinile [[Palatul Luxembourg|Palatului Luxembourg]] au fost tăiate pentru creearea unor noi străzi, iar Bulevardul Sebastopol, partea sudică a căruia este numită astăzi Bulevardul Sfântul Michel, a fost transferat într-un district foarte populat. În plus, câteva schimbări ale străzilor au creat "bulevarde" întinse, care astăzi au devenit micile străzi pariziene. Un nou sistem de pompare cu apă, un sistem gigantic de canalizare, noi poduri, opera şi alte clădiri publice, includerea districtelor periferice &mdash; acestea se aflau printre cele mai noi reuşite ale prefectului, îndeplinite cu ajutorul unei gestionări înţelepte a fondurilor publice, care va fi inculpată de [[Jules François Camille Ferry|Jules Ferry]] în ''Les Comptes fantastiques de Haussmann'', în [[1867]]. (Un joc de cuvinte între ''contes'', poveşti şi istorisiri şi ''comptes'', conturi.)


Un împrumut de 250 milioane de [[franc]]i francezi a fost încasat de oraşul Paris în 1865 şi un altul de 260 milioane în 1869. Aceste sume au reprezentat numai părţi din schiţele financiare ale lui Haussmann, ceea ce a dus la concedierea sa de către guvernul lui [[Olivier Émile Ollivier|Émile Ollivier]]. După căderea [[Al Doilea Imperiu Francez|Imperiului]] a petrecut un an în străinătate, dar a reintrat în viaţa publică în [[1877]], când a devenit un deputat Bonapartist pentru [[Ajaccio]].
Un împrumut de 250 milioane de [[franc]]i francezi a fost încasat de oraşul Paris în 1865 şi un altul de 260 milioane în 1869. Aceste sume au reprezentat numai părţi din schiţele financiare ale lui Haussmann, ceea ce a dus la concedierea sa de către guvernul lui [[Olivier Émile Ollivier|Émile Ollivier]]. După căderea [[Al Doilea Imperiu Francez|Imperiului]] a petrecut un an în străinătate, dar a reintrat în viaţa publică în [[1877]], când a devenit un deputat Bonapartist pentru [[Ajaccio]].
Linia 16: Linia 16:
Munca sa a distrus mare parte din oraşul [[Evul Mediu|medieval]]. Se estimează că el a transformat 60% din clădirile Parisului. De precizat este faptul că el a redesenat [[Place de l'Étoile]] şi a creat bulevarde lungi cu perspective spre monumente ca şi [[Arc de Triomphe]] şi [[Opera din Paris|Opera Garnier]].
Munca sa a distrus mare parte din oraşul [[Evul Mediu|medieval]]. Se estimează că el a transformat 60% din clădirile Parisului. De precizat este faptul că el a redesenat [[Place de l'Étoile]] şi a creat bulevarde lungi cu perspective spre monumente ca şi [[Arc de Triomphe]] şi [[Opera din Paris|Opera Garnier]].


Haussmann a devenit [[senat]]or în [[1857]], membru al Academiei de Arte Frumoase în [[1867]] şi a primit marea cruce a [[Légion d'honneur|Legiunii de Onoare]] în [[1862]]. A murit în Paris şi este îmnormântat în [[Père Lachaise|Le Cimetière Père Lachaise]]. Numele său dăinuieşte şi astăzi în Bulevardul Haussmann. Ultimii ani ai săi i-a petrecut scriindu-şi ''Mémoires'' (3 volume, [[1890]]-[[1893]]).
Haussmann a devenit [[senat]]or în [[1857]], membru al Academiei de Arte Frumoase în [[1867]] şi a primit marea cruce a [[Légion d'honneur|Legiunii de Onoare]] în [[1862]]. A murit în Paris şi este înmormântat în [[Père Lachaise|Le Cimetière Père Lachaise]]. Numele său dăinuieşte şi astăzi în Bulevardul Haussmann. Ultimii ani ai săi i-a petrecut scriindu-şi ''Mémoires'' (3 volume, [[1890]]-[[1893]]).


După moda urbanistică haussmanniană s-au construit o serie de oraşe europene. În [[România]], [[Bucureşti]]ul şi [[Cluj-Napoca|Clujul]] au beneficiat de construcţii bazate pe planurile pariziene ale lui Haussmann, respectiv asupra [[Bulevardul Magheru|Bulevardului Magheru]] (Bucureşti) şi [[Strada Iuliu Maniu|Străzii Iuliu Maniu]] (Cluj-Napoca).
După moda urbanistică haussmanniană s-au construit o serie de oraşe europene. În [[România]], [[Bucureşti]]ul şi [[Cluj-Napoca|Clujul]] au beneficiat de construcţii bazate pe planurile pariziene ale lui Haussmann, respectiv [[Bulevardul Magheru|Bulevardului Magheru]] (Bucureşti) şi [[Strada Iuliu Maniu|Străzii Iuliu Maniu]] (Cluj-Napoca).


== Vezi şi ==
== Vezi şi ==

Versiunea de la 25 ianuarie 2004 14:58

Georges-Eugène, Baron Haussmann (27 martie 1809 - 11 ianuarie 1891) a fost un planificator civic francez, al cărui nume este asociat cu reconstrucţia Parisului. S-a născut în oraşul unei familii protestante, germană la origini.

Fișier:Haussman grandearmee.jpg
Bulevardul Grande Armée, unul ditre cele doisprezece mari bulevarde ale lui Haussman, radiind din Arc de Triomphe.
La Défense şi Grande Arche (cubul găurit) pot fi văzute la orizont.

Versiunea mare

A fost educat la Colegiul Henry al IV-lea, urmând să studieze Dreptul, luând în acelaşi timp lecţii la conservatorul de muzică din Paris, (a fost un bun muzician). A devenit sous-préfet în Nérac (1830) şi a avansat repede în serviciul civil până ce a fost ales de Persigny prefect al departamentului Sena, învingându-l pe Jean Jacques Berger, care a ezitat să atragă asupra sa schemele imperiale pentru stabilirea Parisului. Haussmann va rămâne pe acest post până în 1870.

Însărcinat de Napoleon al III-lea pentru a crea un program de reformare arhitecturală în Paris, Haussmann a ridicat Bois de Boulogne şi a realizat îmbunătăţiri substanţiale în parcurile mici. Grădinile Palatului Luxembourg au fost tăiate pentru creearea unor noi străzi, iar Bulevardul Sebastopol, partea sudică a căruia este numită astăzi Bulevardul Sfântul Michel, a fost transferat într-un district foarte populat. În plus, câteva schimbări ale străzilor au creat "bulevarde" întinse, care astăzi au devenit micile străzi pariziene. Un nou sistem de pompare cu apă, un sistem gigantic de canalizare, noi poduri, opera şi alte clădiri publice, includerea districtelor periferice — acestea se aflau printre cele mai noi reuşite ale prefectului, îndeplinite cu ajutorul unei gestionări înţelepte a fondurilor publice, care va fi inculpată de Jules Ferry în Les Comptes fantastiques de Haussmann, în 1867. (Un joc de cuvinte între contes, poveşti şi istorisiri şi comptes, conturi.)

Un împrumut de 250 milioane de franci francezi a fost încasat de oraşul Paris în 1865 şi un altul de 260 milioane în 1869. Aceste sume au reprezentat numai părţi din schiţele financiare ale lui Haussmann, ceea ce a dus la concedierea sa de către guvernul lui Émile Ollivier. După căderea Imperiului a petrecut un an în străinătate, dar a reintrat în viaţa publică în 1877, când a devenit un deputat Bonapartist pentru Ajaccio.

Munca sa a distrus mare parte din oraşul medieval. Se estimează că el a transformat 60% din clădirile Parisului. De precizat este faptul că el a redesenat Place de l'Étoile şi a creat bulevarde lungi cu perspective spre monumente ca şi Arc de Triomphe şi Opera Garnier.

Haussmann a devenit senator în 1857, membru al Academiei de Arte Frumoase în 1867 şi a primit marea cruce a Legiunii de Onoare în 1862. A murit în Paris şi este înmormântat în Le Cimetière Père Lachaise. Numele său dăinuieşte şi astăzi în Bulevardul Haussmann. Ultimii ani ai săi i-a petrecut scriindu-şi Mémoires (3 volume, 1890-1893).

După moda urbanistică haussmanniană s-au construit o serie de oraşe europene. În România, Bucureştiul şi Clujul au beneficiat de construcţii bazate pe planurile pariziene ale lui Haussmann, respectiv Bulevardului Magheru (Bucureşti) şi Străzii Iuliu Maniu (Cluj-Napoca).

Vezi şi

Legături externe