Baronul Haussmann: Diferență între versiuni
Fără descriere a modificării |
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 |
||
(Nu s-au afișat 78 de versiuni intermediare efectuate de alți 47 de utilizatori) | |||
Linia 1: | Linia 1: | ||
{{Infocaseta Om politic}} |
|||
⚫ | |||
<div style="float:right; margin-left:10px; margin-right:10px; width:250px; text-align:center"> |
<div style="float:right; margin-left:10px; margin-right:10px; width:250px; text-align:center"> |
||
[[Fișier:Avenue de la Grande Armée, seen from the Arc de Triomphe, 2003.jpg|260px]]<br /> |
|||
[[imagine:haussman_grandearmee.jpg]]<br> |
|||
<small>''Bulevardul Grande |
<small>''Bulevardul Grande Armée, unul dintre cele douăsprezece mari bulevarde ale lui Haussman, radiind din [[Arc de Triomphe]].<br /> [[La Défense]] și [[Grande Arche]] (cubul găurit) pot fi văzute la orizont.''<br /> |
||
[[ |
[[Media:Avenue de la Grande Armée, seen from the Arc de Triomphe, 2003.jpg|Versiunea mare]]<br /> |
||
</small> |
</small> |
||
</div> |
</div> |
||
⚫ | '''Georges-Eugène, Baron Haussmann''' (n. [[27 martie]] [[1809]] - d. [[11 ianuarie]] [[1891]]) a fost un planificator civic [[Franța|francez]], al cărui nume este asociat cu reconstrucția [[Paris]]ului. S-a născut în [[Paris]], într-o familie [[Protestantism|protestantă]], de origine [[Germania|germană]] din [[Alsacia]]. |
||
A fost educat la Colegiul Henry al IV-lea, urmând să studieze [[Drept]]ul, luând în |
A fost educat la Colegiul Henry al IV-lea, urmând să studieze [[Drept]]ul, luând în același timp lecții la [[Conservatorul din Paris]], (a fost un bun muzician). A devenit ''sous-préfet'' în [[Nérac]] ([[1830]]) și a avansat repede în serviciul civil până ce a fost ales de [[Jean Gilbert Victor Fialin, duc de Persigny|Persigny]] prefect al ''[[departament]]ului'' [[Sena (râu)|Sena]], învingându-l pe [[Jean Jacques Berger]], care a ezitat să atragă asupra sa schemele imperiale pentru stabilirea Parisului. Haussmann va rămâne pe acest post până în [[1870]]. |
||
Însărcinat de [[Napoleon al III-lea]] pentru a crea un program de reformare arhitecturală în Paris, Haussmann a ridicat [[Bois de Boulogne]] |
Însărcinat de [[Napoleon al III-lea]] pentru a crea un program de reformare arhitecturală în Paris, Haussmann a ridicat [[Bois de Boulogne]] și a realizat îmbunătățiri substanțiale în parcurile mici. Grădinile [[Palatul Luxembourg|Palatului Luxembourg]] au fost tăiate pentru crearea unor noi străzi, iar Bulevardul Sebastopol, partea sudică a căruia este numită astăzi Bulevardul Saint Michel, a fost transferat într-un district foarte populat. În plus, câteva schimbări ale străzilor au creat "bulevarde" întinse, care astăzi au devenit micile străzi pariziene. Un nou sistem de pompare cu apă, un sistem gigantic de canalizare, noi poduri, Opera și alte clădiri publice, includerea districtelor periferice — acestea se aflau printre cele mai noi reușite ale prefectului, îndeplinite cu ajutorul unei gestionări înțelepte a fondurilor publice, care va fi inculpată de [[Jules François Camille Ferry|Jules Ferry]] în ''Les Comptes fantastiques de Haussmann'', în [[1867]]. (Un joc de cuvinte între ''contes'', povești și istorisiri și ''comptes'', conturi.) |
||
Un împrumut de 250 milioane de [[franc]]i francezi a fost încasat de |
Un împrumut de 250 milioane de [[franc]]i francezi a fost încasat de orașul Paris în 1865 și un altul de 260 milioane în 1869. Aceste sume au reprezentat numai părți din schițele financiare ale lui Haussmann, ceea ce a dus la concedierea sa de către guvernul lui [[Olivier Émile Ollivier|Émile Ollivier]]. După căderea celui de-[[al Doilea Imperiu Francez]] a petrecut un an în străinătate, dar a reintrat în viața publică în [[1877]], când a devenit un deputat bonapartist pentru [[Ajaccio]]. |
||
Munca sa a distrus mare parte din |
Munca sa a distrus mare parte din orașul [[Evul Mediu|medieval]]. Se estimează că el a transformat 60% din clădirile Parisului. De precizat este faptul că el a redesenat [[Place de l'Étoile]] și a creat bulevarde lungi cu perspective spre monumente ca și [[Arc de Triomphe]] și [[Opera din Paris|Opera Garnier]]. |
||
Haussmann a devenit [[senat]]or în [[1857]], membru al Academiei de Arte Frumoase în [[1867]] |
[[Fișier:Cluj 1911.jpg|thumb|left|410px|Strada Bisericii din Cluj (actuală Iuliu Maniu), construită după moda haussmanniană în timpul administrației austro-ungare. Carte poștală din anul 1911.]]Haussmann a devenit [[senat]]or în [[1857]], membru al Academiei de Arte Frumoase în [[1867]] și a primit marea cruce a [[Légion d'honneur|Legiunii de Onoare]] în [[1862]]. A murit în Paris și este înmormântat în [[Cimitirul Père-Lachaise]]. Numele său dăinuiește și astăzi în Bulevardul Haussmann. Ultimii ani ai săi i-a petrecut scriindu-și memoriile (''Mémoires'', 3 volume, [[1890]]-[[1893]]). |
||
După moda urbanistică haussmanniană s-au construit o serie de |
După moda urbanistică haussmanniană s-au construit o serie de orașe europene. [[București]]ul, capitala României, precum și [[Cluj]]ul, au beneficiat de construcții bazate pe planurile pariziene ale lui Haussmann, respectiv [[Bulevardul Magheru]] din București și actuala stradă Iuliu Maniu din Cluj. |
||
== |
==Note== |
||
<references /> |
|||
* [[Listă de planificatori urbani]] |
|||
==Legături externe== |
== Legături externe == |
||
* [http://www.insecula.com/contact/A008343.html/ Georges Eugène Haussmann] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20040127085501/http://www.insecula.com/contact/A008343.html |date=2004-01-27 }} |
|||
* [http://www.arhitectural-deco.ro/#!arhitectura-moderna-romania-interbelica/ O scurta istorie a arhitecturii moderne in Romania interbelica] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140223051937/http://www.arhitectural-deco.ro/#!arhitectura-moderna-romania-interbelica/ |date=2014-02-23 }} |
|||
{{Control de autoritate}} |
|||
* [http://www.insecula.com/contact/A008343.html/ Georges Eugène Haussmann] |
|||
{{DEFAULTSORT:Haussmann, Baronul}} |
|||
[[en:Baron Haussmann]][[fr:Baron Haussmann]][[pl:Georges Haussmann]] |
|||
[[Categorie:Nașteri în 1809]] |
|||
[[Categorie:Decese în 1891]] |
|||
[[Categorie:Planificatori urbani]] |
|||
[[Categorie:Politicieni francezi]] |
|||
[[Categorie:Oameni din Paris]] |
Versiunea curentă din 1 ianuarie 2024 10:39
Bulevardul Grande Armée, unul dintre cele douăsprezece mari bulevarde ale lui Haussman, radiind din Arc de Triomphe.
La Défense și Grande Arche (cubul găurit) pot fi văzute la orizont.
Versiunea mare
Georges-Eugène, Baron Haussmann (n. 27 martie 1809 - d. 11 ianuarie 1891) a fost un planificator civic francez, al cărui nume este asociat cu reconstrucția Parisului. S-a născut în Paris, într-o familie protestantă, de origine germană din Alsacia.
A fost educat la Colegiul Henry al IV-lea, urmând să studieze Dreptul, luând în același timp lecții la Conservatorul din Paris, (a fost un bun muzician). A devenit sous-préfet în Nérac (1830) și a avansat repede în serviciul civil până ce a fost ales de Persigny prefect al departamentului Sena, învingându-l pe Jean Jacques Berger, care a ezitat să atragă asupra sa schemele imperiale pentru stabilirea Parisului. Haussmann va rămâne pe acest post până în 1870.
Însărcinat de Napoleon al III-lea pentru a crea un program de reformare arhitecturală în Paris, Haussmann a ridicat Bois de Boulogne și a realizat îmbunătățiri substanțiale în parcurile mici. Grădinile Palatului Luxembourg au fost tăiate pentru crearea unor noi străzi, iar Bulevardul Sebastopol, partea sudică a căruia este numită astăzi Bulevardul Saint Michel, a fost transferat într-un district foarte populat. În plus, câteva schimbări ale străzilor au creat "bulevarde" întinse, care astăzi au devenit micile străzi pariziene. Un nou sistem de pompare cu apă, un sistem gigantic de canalizare, noi poduri, Opera și alte clădiri publice, includerea districtelor periferice — acestea se aflau printre cele mai noi reușite ale prefectului, îndeplinite cu ajutorul unei gestionări înțelepte a fondurilor publice, care va fi inculpată de Jules Ferry în Les Comptes fantastiques de Haussmann, în 1867. (Un joc de cuvinte între contes, povești și istorisiri și comptes, conturi.)
Un împrumut de 250 milioane de franci francezi a fost încasat de orașul Paris în 1865 și un altul de 260 milioane în 1869. Aceste sume au reprezentat numai părți din schițele financiare ale lui Haussmann, ceea ce a dus la concedierea sa de către guvernul lui Émile Ollivier. După căderea celui de-al Doilea Imperiu Francez a petrecut un an în străinătate, dar a reintrat în viața publică în 1877, când a devenit un deputat bonapartist pentru Ajaccio.
Munca sa a distrus mare parte din orașul medieval. Se estimează că el a transformat 60% din clădirile Parisului. De precizat este faptul că el a redesenat Place de l'Étoile și a creat bulevarde lungi cu perspective spre monumente ca și Arc de Triomphe și Opera Garnier.
Haussmann a devenit senator în 1857, membru al Academiei de Arte Frumoase în 1867 și a primit marea cruce a Legiunii de Onoare în 1862. A murit în Paris și este înmormântat în Cimitirul Père-Lachaise. Numele său dăinuiește și astăzi în Bulevardul Haussmann. Ultimii ani ai săi i-a petrecut scriindu-și memoriile (Mémoires, 3 volume, 1890-1893).
După moda urbanistică haussmanniană s-au construit o serie de orașe europene. Bucureștiul, capitala României, precum și Clujul, au beneficiat de construcții bazate pe planurile pariziene ale lui Haussmann, respectiv Bulevardul Magheru din București și actuala stradă Iuliu Maniu din Cluj.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ senat.fr, accesat în
- ^ a b http://www.senat.fr/senateur-2nd-empire/haussmann_georges_eugene0103e2.html Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ a b c Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b Georges, Eugène Haussmann, base Sycomore, accesat în
- ^ Georges Eugène Haussmann, Baza de date Léonore, accesat în
- ^ Georges-Eugène Haussmann, SNAC, accesat în
- ^ Le cimetière du Père-Lachaise, p. 189
- ^ Deux siècles d'histoire au Père Lachaise[*] , p. 408 Verificați valoarea
|titlelink=
(ajutor) - ^ Geneanet
- ^ http://www.publicroire.com/blog/un-jour-dans-l-histoire/20-janvier-1709-au-pere-la-chaise#.VBV9ZRYgT6K Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor)