Baden, Austria: Diferență între versiuni
Conținut șters Conținut adăugat
Fără descriere a modificării |
m Robot. Înlocuire automată de text (-{{Informații bibliotecare +{{Control de autoritate) |
||
| (Nu s-au afișat 89 de versiuni intermediare efectuate de alți 48 de utilizatori) | |||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
{{Infocaseta Așezare |
|||
'''Baden''' este un oraş şi o baie în [[Austria Joasă]], 26 km sud de [[Viena]]. Are o populaţie de 31.000 locuitori ([[2002]]). |
|||
| nume = Baden, Austria |
|||
| alt_nume = |
|||
| nume_nativ = |
|||
| tip_asezare = Oraș |
|||
| imagine = |
|||
| imagine_dimensiune = 280x280px |
|||
| imagine_descriere = |
|||
| steag = |
|||
| stemă = |
|||
| hartă = |
|||
| descriere_hartă = |
|||
| hartă1 = |
|||
| descriere_hartă1 = Poziția orașului |
|||
| pushpin_map = |
|||
| pushpin_label_position = right |
|||
| pushpin_descriere_harta = |
|||
| tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] |
|||
| nume_subdiviziune = {{flagicon|Austria}} [[Austria]] |
|||
| tip_subdiviziune1 = Land |
|||
| nume_subdiviziune1 = |
|||
| tip_subdiviziune2 = |
|||
| nume_subdiviziune2 = |
|||
| componenta_tip = Localități componente |
|||
| componenta_stil = list |
|||
| componenta = |
|||
| p1 = |
|||
| p2 = | p3 = | p4 = | p5 = | p6 = | p7 = | p8 = |
|||
| p9 = | p10 = | p11 = | p12 = | p13 = | p14 = | p15 = |
|||
| p16 = | p17 = | p18 = | p19 = | p20 = | p21 = |
|||
| lider_partid = |
|||
| lider_titlu = |
|||
| lider_nume = |
|||
| lider_ales = |
|||
| titlu_atestare = |
|||
| titlu_atestare1 = |
|||
| titlu_atestare2 = |
|||
| titlu_atestare3 = |
|||
| atestare = |
|||
| atestare1 = |
|||
| atestare2 = |
|||
| atestare3 = |
|||
| fondator = |
|||
| numit_dupa = |
|||
| suprafață_totală_km2 = |
|||
| altitudine = |
|||
| latd = | latm = | lats = | latNS = |
|||
| longd = | longm = | longs = | longEV = |
|||
| recensământ = |
|||
| populație = |
|||
| populație_note_subsol = |
|||
| densitate = |
|||
| tip_cod_poștal = |
|||
| codpoștal = |
|||
| camp1_gol_nume = |
|||
| camp1_gol_info = |
|||
| porecla = |
|||
| motto = |
|||
| sit-adresă = |
|||
| sit-nume = |
|||
| sit-limbă = |
|||
| coordonate = |
|||
| infodoc = CasetăOrașe |
|||
}} |
|||
:''A nu se confunda cu [[Baden-Baden]], oraș din [[Germania]]!'' |
|||
[[File:1482 Statt Paadn.jpg|thumb|Baden (1482)]] |
|||
'''Baden''' sau '''Baden bei Wien''', este un oraș în estul [[Austria|Austriei]], la 26 km sud de [[Viena]], în landul [[Austria Inferioară|Austria Inferioară,]] pe linia geografică a izvoarelor cu apă termală. Orașul traversat de râul Schwechat și de pârâul Mühlbach, este sediul administrativ al districtului cu același nume și avea o populație de 25 958 de locuitori la 1 ianuarie 2020<ref>{{Citat web|url=https://www.statistik.at/web_de/klassifikationen/regionale_gliederungen/gemeinden/index.html|titlu=Statistik Austria}}</ref>. Este cunoscut și ca ''oraș Biedermeier'' sau ''oraș'' ''imperial.''<ref>{{Citat carte|nume=Chorherr|prenume=Thomas|an=2003|titlu=Eine kurze Geschichte Österreichs (Scurta istorie a Austriei)|pagină=102|editură=Editura Carl Ueberreuter, Viena|isbn=978-3-8000-7552-2}}</ref> |
|||
Este situat la gura de vărsare a romanticului [[Helenental]], pe malul lui [[Schwechat]], şi folosit ca principală staţiune de vară pentru locuitorii înstăriţi ai capitalei. Băile termale, care dau nume oraşeului, sunt treisprezece la număr, cu temperaturi de la 22° C la 36° C, şi conţin, ca principal ingredient, sulfat de calciu. Baden este înconjurat de cca. 120 de [[podgorie|podgorii]] şi are aproximativ 70 de taverne de vin ("Heurige"). |
|||
== Istorie == |
|||
''Vezi şi:'' [[Listă de oraşe din Austria]] |
|||
[[Fișier:Baden, Der große Brand, 26071812 red.jpg|miniatura|Incendiul din Baden - 26 iulie 1812 - în prim plan: ''Josefsplatz'', pomparea apei din ''Mühlbach''; în plan secund: ''Josefsbad'' (stânga), ''Neubad'' (centru), în fundal acoperișul arzând al bisericii ''Frauenkirche.'']] |
|||
Baden este o localitate foarte cunoscută pentru calitatea vinurilor obținute din soiuri de struguri autohtone, cultivate în podgoriile ce o înconjoară. O atracție deosebită o reprezintă localurile fermierilor cultivatori de viță-de-vie, specialiști renumiți în domeniul vinificației, care își comercializează produsele în localuri proprii cu specific tradițional al regiunii, numite „Heuriger”. Acest nume provine de la denumirea vinului „tânăr” (vin cu vechime mai mică de un an). Legea în baza căreia fermierilor le este permisă comercializarea directă a vinurilor și a altor produse alimentare din producție proprie, beneficiind de un regim financiar avantajos, datează din timpul domniei împăratului [[Iosif al II-lea al Sfântului Imperiu Roman|Iosif al II-lea]] (din 17 august 1784).<ref>{{Citat carte|nume=Magenschab|prenume=Hans|an=2006|titlu=Josef II. Österreichs Weg in die Moderne (Iosif al II-lea. Drumul Austriei spre modernitate)|editură=Amalthea Signum, Viena|pagină=175|isbn=9783850025591}}</ref> |
|||
[[en:Baden, Austria]] |
|||
Descoperirile istorice atestă prezența [[Celți|celților]] în zona în care se află acum orașul Baden. [[Izvor|Izvoarele]] termale cu apă sulfuroasă au fost menționate încă din [[Roma Antică|epoca romană]]. Pe vremea împăratului [[Claudius]] (41-54 d.Hr.) așezării i s-a dat numele de ''Aquae'' (în germană: „Bäder” - băi),<ref>{{ANNO|bzt|12|1|1907|1|Wie nannten die Römer unser Baden?|AUTOR=R(ainer) Reinöhl|ALTSEITE=1 unten.}}</ref> denumire care se referă la rolul băilor termale în tratamentul bolilor. În anul 869 locul a fost menționat din nou ca „''Padun''”. În 1480 Baden a primit [[Drept de cetate]]. Invaziile turcești care au distrus cetatea Baden în 1529 și în 1683, frământările datorate [[Reforma Protestantă|Reformei Protestante]] și [[Contrareforma|Contrareformei]], epidemia de [[Pestă|ciumă]] din 1713 și incendiul devastator din 1714, au fost evenimente decisive în viața orașului. |
|||
Împăratul [[Francisc I al Austriei]] s-a aflat în fiecare vară în Baden între anii 1796 și 1834, orașul fiind reședința sa de vară. Astfel, Baden a devenit o importantă stațiune de cură. Încă din timpul împăratului [[Francisc I al Austriei|Francisc I]] membrii înaltei societăți care făceau parte din suita imperială, veneau să se relaxeze în Baden. |
|||
În 1782 [[Iosif al II-lea]] a emis [[Edictele iozefine de toleranță religioasă|Edictul de toleranță religioasă]] pentru evreii și protestanții din Viena și din Austria Inferioară, iar în 1867 prin [[Constituția din decembrie|Legea fundamentală a drepturilor generale ale cetățenilor]] evreii au devenit egali în drepturi cu ceilalți cetățeni.<ref>{{Citat carte|nume=Chorherr|prenume=Thomas|an=2003|titlu=Eine kurze Geschichte Österreichs (Scurta istorie a Austriei)|pagină=102|editură=Editura Carl Ueberreuter, Viena|isbn=978-3-8000-7552-2}}</ref> |
|||
După marele incendiu din 1812 orașul a fost reconstruit în [[Biedermeier|stil Biedermeier]] după planurile arhitectului austriac Joseph Kornhäusel. Alipirea localităților Leesdorf și Gutenbrunn în 1850, precum și a localității Weikersdorf în 1912 a dus la extinderea orașului până la suprafața actuală. |
|||
În timpul [[Primului Război Mondial]], din noiembrie 1916 până în octombrie 1918, [[Înaltul Comandament al Armatei Austro-Ungare]] (inclusiv al [[Marina Imperială Austro-Ungară|Marinei Imperiale)]] a fost mutat din [[Cieszyn|Teschen]] [[Silezia austriacă|(Silezia austriacă)]] în Casa Imperială din Baden,<ref>Arthur Graf Polzer-Hoditz, Kaiser Karl, Aus der Geheimmappe seines Kabeinettschefs (Împăratul Carol, Din mapa secretă a șefului său de cabinet), Amalthea-Verlag, Zürich-Leipzig-Wien, 1929.</ref> unde își avea deseori reședința împăratul [[Carol I al Austriei]], care spre deosebire de predecesorul său [[Franz Joseph al Austriei|Franz Joseph]], preluase personal comanda armatei. |
|||
Odată cu deschiderea Cazinoului în anul 1934, Baden a devenit și mai atractiv pentru turism, fiind una dintre cele mai importante stațiuni balneare din Austria. |
|||
Bombardamentul din 2 aprilie 1945 a distrus multe clădiri din oraș. Din 1945 până în 1955 Baden a fost cartierul general al [[Zonele aliate de ocupație din Austria|puterii ocupante sovietice]] din Austria. Mai ales în prima perioadă a ocupației, soldații [[Armata Roșie|Armatei Roșii]] au persecutat populația locală recurgând la jafuri, violuri și executări prin împușcare.<ref>''Der Einmarsch der Roten Armee und seine Folgen (Intrarea Armatei Roșii și urmările ei)''. În: Mascher-Pichler, ''Baden bei Wien'', p. 44.</ref> Unii deținuți din Baden închiși (și uneori torturați) în ''Nikoladonivilla'' (Schimmergasse nr. 17) au fost deportați în URSS.<ref>''In sowjetischer Gefangenschaft. Gefängnisse mitten in Baden (În închisoarea sovietică. Închisoare în mijloc de Baden)''. In: Mascher-Pichler, ''Baden bei Wien'', p. 99 f.</ref> |
|||
Din 1965, la 10 ani după plecarea trupelor sovietice de ocupație, a început reînnoirea infrastructurii turistice a localității. Astăzi, Baden este din nou una dintre cele mai importante stațiuni balneare din Austria (vezi și [[Turismul în Austria]]). |
|||
„În centrul orașului, în ''Josefsplatz,'' a fost realizat un memorial în amintirea celor urmăriți și uciși de [[Nazist|regimul nazist”]], a anunțat programul austriac de televiziune ORF. Proiectul aparținând municipalității, Comunității Evreiești și societății civile, a fost definitivat în 2017. Înainte de [[Al Doilea Război Mondial]], în Baden exista cea mai mare comunitate evreiască din Austria.<ref>[http://noe.orf.at/news/stories/2838662/ NS-Mahnmal in Baden wird eröffnet] orf.at, 23. April 2017, accesat 2. Mai 2017.</ref> |
|||
== Populație == |
|||
Populația orașului Baden a crescut aproape continuu începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în special între anii 1869 și 1923 când numărul locuitorilor s-a dublat depășind 22 000. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, din 1939 până în 1945, s-a înregistrat o scădere a populației cu 11,6 %. |
|||
După [[Recensământ|recensământul]] din 1991, populația a crescut cu 4,3 % aceasta datorându-se soldului migrațional pozitiv (+8,8 %), soldul nașterilor fiind negativ (−4,4 %). |
|||
== Religii == |
|||
[[Fișier:InDerStadtpfarrkirche.JPG|miniatura|Interiorul bisericii parohiale Sf. Ștefan din Baden]] |
|||
Majoritatea populației din Baden este [[Biserica Catolică|romano-catolică]] (62,7 %). Cea mai importantă biserică catolică este biserica parohială Sf. Ștefan. |
|||
Credincioșii [[Biserica Evanghelică-Luterană|evanghelici]] reprezintă 8,3 % din populație, [[Biserica Ortodoxă|ortodocșii]] 3,6 %, [[Islam|islamicii]] 4.0 %, iar 16.8 % se declară fără credință religioasă. Comunitatea Evreiască (reprezentând 0,1 %) a renovat sinagoga din Baden cu ajutorul Asociației Sinagogilor. Renovarea a fost finalizată în 2005, iar Sinagoga Baden a fost sființită din nou. Clădirea acestei sinagogi, ridicată inițial în 1873, și Templul orașului Viena sunt astăzi singurele două clădiri sacre evreiești din Austria care datează din perioada anterioară anului 1945, și care sunt folosite în scopul în care au fost construite inițial. |
|||
== Cultură == |
|||
[[Fișier:Baden Stadttheater 2010.jpg|miniatura|Teatrul din Baden (''Bühne Baden'') în 2010]] |
|||
Baden este un oraș [[Stațiune balneară|balnear]] renumit datorită izvoarelor fierbinți cu apă sulfuroasă. Aceste [[Izvor termal|izvoare termale]] sunt cunoscute de mii de ani. Cel mai vechi dintre aceste izvoare se află într-un tunel sub clădirea Cazinoului. Apa utilizată astăzi în băile termale provine din paisprezece izvoare care sunt printre cele mai sulfuroase izvoare din Austria. Pe lângă izvoarele termale, condițiile climatice și aerul deosebit de curat fac din Baden o stațiune foarte căutată. |
|||
Peisajul urban este caracterizat de clădiri din [[Biedermeier|perioada Biedermeier]]. În secolul al XIX-lea, orașul a cunoscut o puternică dezvoltare economică datorită atractivității băilor termale pentru populația din Viena. |
|||
[[Fișier:Baden bei Wien - Casino (2).JPG|miniatura|Cazinoul din Baden]] |
|||
Numeroase clădiri din Baden poartă plăci memoriale care amintesc că acolo au fost cântate în premieră compoziții ale lui Wolfgang Amadeus Mozart, Ludwig van Beethoven, Johann Strauss și Franz Schubert, dovedind bogata viață culturală din Baden. Desigur nimic nu e întâmplător: cei din înalta societate erau cei ce își permiteau finanțarea unor compoziții muzicale care să le fie dedicate, atunci când se aflau la cură, atragând astfel compozitori și artiști în Baden. |
|||
Cazinoul din Baden a fost construit între 1884 și 1886 ca o nouă casă pentru cură (după planurile arhitecților Eugen Fassbender și Maximilian Katscher). Clădirea a fost construită în [[Neorenașterea|stil neo-renascentist]] pe locul vechii băi ''Theresienbad.'' După renovare, a fost redeschis în 1995 fiind la acea vreme cel mai mare cazinou din Europa, cu un centru pentru congrese și evenimente.<ref>{{Citat web|url=https://www.casinos.at/casinos/baden/ueber-uns|titlu=Casino Baden » Öffnungszeiten, Eintritt & Co {{!}} Casinos Austria|publisher=casinos.at|accessdate=2022-10-04|limbă=de}}</ref> Cazinoul găzduiește frecvent evenimente culturale printre care și Concursul internațional de cor ''Ave Verum.'' |
|||
În 2005 Baden a primit medalia de aur la competiția europeană „''Entente Florale Europe''” (Alianța florală a Europei), la categoria „orașe”.<ref>{{Citat web|url=http://www.blumenbuero.or.at/|titlu=Blumenbüro Österreich|publisher=www.blumenbuero.or.at|accessdate=2022-10-04}}</ref> |
|||
== Personalități == |
|||
=== Personalități care au creat în Baden === |
|||
[[Fișier:PfarrplatzRichtungAnnagasse.JPG|miniatura|Vedere de la biserica Sf. Ștefan spre Annagasse]] |
|||
* [[Wolfgang Amadeus Mozart]] (1756–1791) a compus în Baden ''[[Ave verum corpus (Mozart)|Ave verum corpus]]'' care a fost cântat în premieră în biserica parohială Sf. Ștefan. |
|||
* [[Ludwig van Beethoven]] (1770–1827) a petrecut multe veri în Baden timp de 15 ani<ref>Viktor Wallner: ''Ludwig van Beethoven und Baden (Ein schwieriger Zeitgenosse in Niederösterreich) - Ludwig van Beethoven și Baden (Un concetățean dificil în Austria Inferioară)'' În: Neue Badener Blätter, anul 9, nr. II, Baden 1998.</ref> și a scris aici părți esențiale ale [[Simfonia nr. 9 (Beethoven)|Simfoniei a 9-a]], Imnul Uniunii Europeane. |
|||
*[[Franz Schubert]] (1797–1828) a compus în Baden, în noaptea dintre 2 și 3 iunie 1828, ''Fuga'' la patru mâini - unica sa compoziție pentru orgă. |
|||
=== Personalități care s-au născut în Baden === |
|||
*[[Arhiducele Albrecht Franz, Duce de Teschen|Albrecht al II-lea]] (1897–1955), fiul arhiducelui [[Arhiducele Friedrich, Duce de Teschen|Friedrich de Österreich-Teschen]]; |
|||
*Vincent Bach (1890–1976), fondatorul fabricii americane de instrumente muzicale, care îi poartă numele; |
|||
* Hugo Bettauer (1872–1925), scriitor; |
|||
* Bert Fortell (1924–1996), actor; |
|||
* [[Josef Frank (arhitect)|Josef Frank]] (1885–1967), arhitect; |
|||
* Paul Guttmann (1879–1942),actor și regizor; |
|||
* [[Carl Ludwig de Habsburg-Lorena|Carl Ludwig Habsburg]] (1918–2007), al 5-lea fiu al împăratului [[Carol I al Austriei]] și al împărătesei Zita; |
|||
* Marianne Hainisch (1839–1936), luptătoare pentru drepturile femeilor; |
|||
* Natalie de Hohenlohe-Waldenburg-Schillingsfürst, Ratibor și Corvey (n. 28 iulie 1911<ref>{{ANNO|bzt|2|8|1911|3|Lokal-Nachrichten. Taufe in der Weilburg|ALTSEITE=3, oben links.}}</ref> – d. 11 martie 1989), fiica arhiducesei [[Maria Henrietta de Austria (1883–1956)|Maria Henriette de Österreich]]; |
|||
* Johann Baptist Klerr (1830–1875), capelmaistru și compozitor; |
|||
* [[Karl Landsteiner]] (1868–1943), descoperitorul grupelor sanguine, laureat al Premiului Nobel; |
|||
* Johannes Mayerhofer (1859–1925), artist plastic și scriitor; |
|||
* Leopold von Meyer (1816–1883), pianist și compozitor; |
|||
* Josef Müllner (1879–1968), sculptor; |
|||
* Rosa Papier (1859–1932), cântăreață de operă și profesoară de canto; |
|||
* Jakob Pazeller (1869–1957), compozitor; |
|||
* [[Max Reinhardt]] (1873–1943), regizor de teatru și director de teatru; |
|||
* Alexander Rollet (1834–1903), fiziolog și histolog; |
|||
* Georg Anton Rollet (1778–1842), colecționar, biolog cercetător și medic; |
|||
* Hermann Rollet (1819–1904), poet revoluționar, scriitor, arhivar al orașului Baden; |
|||
* [[Katharina Schratt]] (1853–1940), actriță și prietenă intimă a împăratului [[Franz Joseph al Austriei|Franz Iosif I]]. |
|||
=== Personalități care au murit în Baden === |
|||
*Hermann Goethe (1837–1911), enolog, fondator al Școlii de enologie din Maribor (Marburg); |
|||
* Christoph Hartung (1779–1853), medic și homeopat; |
|||
* Emil Jellinek (1853–1918), diplomat austriac; |
|||
* Anton Freiherr von Klesheim (1812–1884), poet și actor austriac; |
|||
* [[Karl Komzák junior|Karl Komzák]] (1850–1905), compozitor austriac; |
|||
* Hanna prințesă de Liechtenstein (1848–1925), soția prințului Aloys de Liechtenstein; |
|||
* [[Carl Millöcker|Karl Millöcker]] (1842–1899), compozitor de operetă; |
|||
* Wenzel Müller (1759–1835), compozitor și capelmaistru; |
|||
* Marika Rökk (1913–2004), actriță; |
|||
* Maria Carolina de Austria (1825–1915), soția arhiducelui [[Arhiducele Rainer Ferdinand de Austria|Rainer Ferdinand de Austria]]; |
|||
* [[Rudolf von Habsburg-Lothringen|Rudolf von Österreich]] (1788–1831), arhiduce de Austria, arhiepiscop de Olmütz, cardinal; |
|||
* [[Arhiducele Wilhelm Franz de Austria|Wilhelm Franz de Austria]] (1827–1894), arhiduce de Austria; |
|||
* [[Franz Sacher]] (1816–1907), cofetar austriac, inventatorul renumitului tort ''Sacher.'' |
|||
== Note == |
|||
<references /> |
|||
== Galerie de imagini == |
|||
<gallery> |
|||
Fișier:Baden Panorama 01.jpg|Panorama Baden (în prim plan apeductul spre Viena) |
|||
Fișier:Baden Königshöhle 01.jpg|Peștera regelui (Baden) |
|||
Fișier:LannerUndStraussDenkmal.JPG|Monumentul lui Lanner și Strauss din ''Kurpark'' |
|||
Fișier:Baden bei Wien - Doblhoffpark - View WNW.jpg|Parcul Doblhoff din Baden |
|||
Fișier:NOE Baden Wassergasse2.jpg|Vedere spre Wassergasse (Baden) |
|||
Fișier:Baden bei Wien - Rathaus (1).JPG|Primăria din Baden - construită în 1814/1815 după marele incendiu din 1812, renovată și extinsă în 1893-1895 |
|||
Fișier:Pfarrkirche Baden.jpg|Biserica parohială Sf. Ștefan |
|||
Fișier:Hotel Schloß Weikersdorf.jpg|Castelul Weikersdorf din Doblhofpark (astăzi hotel) |
|||
Fișier:Florastoeckl Baden.jpg|Liceul teoretic ''Frauengasse'' (Baden) |
|||
Fișier:Helenental Albrechtsbrücke.JPG|''Helenental'' - valea râului Schwechat |
|||
Fișier:Gedenktafel Mozart Hof in Baden.jpg|Placă memorială Wolfgang Amadeus Mozart (Baden) |
|||
Fișier:GedenktafelFranz SchubertBaden.jpg|Placă memorială Franz Schubert (Baden) |
|||
Fișier:GedenktafelJohannStraussBaden.jpg|Placă memorială Johann Strauss (Baden) |
|||
Fișier:Gedenktafel Mozart(Altes Schulhaus).jpg|Placă memorială Wolfgang Amadeus Mozart (Casa directorului școlii vechi din Baden) |
|||
Fișier:Beethovenhaus, Haus der Neunten, Baden bei Wien (5).jpg|Placă memorială Casa Beethoven (Baden) |
|||
Fișier:Placă memorială Karl Landsteiner (Baden).jpg|Placa memorială Karl Landsteiner (Baden) |
|||
Fișier:Placă memorială Anton Freiherr von Klesheim (Baden).jpg|Placă memorială Anton Freiherr von Klesheim (Baden) |
|||
</gallery> |
|||
== Bibliografie == |
|||
* Carl Schenk: ''Taschenbuch für Badegäste Badens in Nieder-Oesterreich. Mit Kupfern.'' Geistinger, Wien/Baden (1820). – Digitalisierte Ausgabe der Universitäts- und Landesbibliothek Düsseldorf. |
|||
* Wilhelm Tomaschek: ''Aqua, Aquae 1).'' In: ''Paulys Realencyclopädie der classischen Altertumswissenschaft'' (RE). Band II,1, Stuttgart 1895, p. 294. |
|||
* Rainer von Reinöhl: ''Die Baudenkmale des Kurortes Baden bei Wien.'' Deutsche Heimatbücherei, Band 4, Wien 1913, ÖNB. |
|||
* Johannes Ressel: ''Kirchen und Kapellen, religiöse Gedenksäulen und Wegzeichen in Baden bei Wien. Ein Beitrag zur Geschichte, Heimatkunde und Kunstgeschichte.'' 2., verbesserte und erw. Auflage, Grasl, Baden 1982, <nowiki>ISBN 3-85098-131-2</nowiki>. |
|||
* Johann Kräftner (Hrsg.): ''Im Schatten der Weilburg. Baden im Biedermeier. Eine Ausstellung der Stadtgemeinde Baden im Frauenbad vom 23. September 1988 bis 31. Jänner 1989.'' Grasl, Baden 1988, <nowiki>ISBN 3-85098-186-X</nowiki>. |
|||
* Viktor Wallner, Gerhard Weber: ''200 Jahre Kurpark in Baden. Eine Zusammenstellung.'' Neue Badener Blätter, Band 3,2, ZDB-ID 2161928-1. Gesellschaft der Freunde Badens und Städtische Sammlungen - Archiv, Rollettmuseum der Stadtgemeinde Baden, Baden 1992, OBV. |
|||
* Julius Böheimer: ''Straßen & Gassen in Baden bei Wien. Lexikon der Straßen, Gassen, Plätze, Wege, Stege, Brücken.'' Grasl, Baden 1997, <nowiki>ISBN 3-85098-236-X</nowiki>. |
|||
* Viktor Wallner: ''Häuser, Menschen und Geschichten – ein Badener Anekdotenspaziergang.'' Gesellschaft der Freunde Badens, Baden 2002, OBV. |
|||
* Rudolf Maurer: ''Die Wiener Vorstadt. Antonsgasse und Annagasse im Lauf der Jahrhunderte.'' Katalogblätter des Rollettmuseums Baden, Band 56, ZDB-ID 2101396-2. Rollettmuseum Baden, Baden 2005, <nowiki>ISBN 3-901951-56-3</nowiki>. |
|||
* Hildegard Hnatek, Franz Reiter: ''So war’s einmal in Baden bei Wien.'' Verlag Sutton, Erfurt 2007, <nowiki>ISBN 978-3-86680-154-7</nowiki>. |
|||
* Heidi Angelika Mascher-Pichler: ''Baden bei Wien zur sowjetischen Besatzungszeit 1945–1955 mit besonderer Berücksichtigung der ersten beiden Besatzungsjahre und des Jahres 1955.'' Dissertation. Universität Wien, Wien 2009. – Volltext online (PDF; 2,8 MB). |
|||
{{Control de autoritate}} |
|||
[[Categorie:Orașe din Austria]] |
|||
Versiunea curentă din 18 martie 2023 01:09
| Baden, Austria | |||
| — Oraș — | |||
.JPG) | |||
| |||
 Baden, Austria (Austria) Poziția geografică în Austria | |||
| Coordonate: 48°00′27″N 16°14′04″E / 48.0075°N 16.234444444444°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  Austria | ||
| Land al Austriei |  Austria Inferioară | ||
| District al Austriei | Bezirk Baden[*] | ||
| Guvernare | |||
| - Primar | Stefan Szirucsek[*] (Partidul Popular Austriac, ) | ||
| Suprafață[1] | |||
| - Total | 26,89 km² | ||
| Altitudine | 230 m.d.m. | ||
| Populație (2018) | |||
| - Total | 26.286 locuitori | ||
| Fus orar | UTC+1 | ||
| Cod poștal | 2500[2] | ||
| Prefix telefonic | 02252 | ||
| Prezență online | |||
site web oficial  OpenStreetMap relation | |||
Modifică date / text  | |||
- A nu se confunda cu Baden-Baden, oraș din Germania!
Baden sau Baden bei Wien, este un oraș în estul Austriei, la 26 km sud de Viena, în landul Austria Inferioară, pe linia geografică a izvoarelor cu apă termală. Orașul traversat de râul Schwechat și de pârâul Mühlbach, este sediul administrativ al districtului cu același nume și avea o populație de 25 958 de locuitori la 1 ianuarie 2020[3]. Este cunoscut și ca oraș Biedermeier sau oraș imperial.[4]
Istorie[modificare | modificare sursă]
Baden este o localitate foarte cunoscută pentru calitatea vinurilor obținute din soiuri de struguri autohtone, cultivate în podgoriile ce o înconjoară. O atracție deosebită o reprezintă localurile fermierilor cultivatori de viță-de-vie, specialiști renumiți în domeniul vinificației, care își comercializează produsele în localuri proprii cu specific tradițional al regiunii, numite „Heuriger”. Acest nume provine de la denumirea vinului „tânăr” (vin cu vechime mai mică de un an). Legea în baza căreia fermierilor le este permisă comercializarea directă a vinurilor și a altor produse alimentare din producție proprie, beneficiind de un regim financiar avantajos, datează din timpul domniei împăratului Iosif al II-lea (din 17 august 1784).[5]
Descoperirile istorice atestă prezența celților în zona în care se află acum orașul Baden. Izvoarele termale cu apă sulfuroasă au fost menționate încă din epoca romană. Pe vremea împăratului Claudius (41-54 d.Hr.) așezării i s-a dat numele de Aquae (în germană: „Bäder” - băi),[6] denumire care se referă la rolul băilor termale în tratamentul bolilor. În anul 869 locul a fost menționat din nou ca „Padun”. În 1480 Baden a primit Drept de cetate. Invaziile turcești care au distrus cetatea Baden în 1529 și în 1683, frământările datorate Reformei Protestante și Contrareformei, epidemia de ciumă din 1713 și incendiul devastator din 1714, au fost evenimente decisive în viața orașului.
Împăratul Francisc I al Austriei s-a aflat în fiecare vară în Baden între anii 1796 și 1834, orașul fiind reședința sa de vară. Astfel, Baden a devenit o importantă stațiune de cură. Încă din timpul împăratului Francisc I membrii înaltei societăți care făceau parte din suita imperială, veneau să se relaxeze în Baden.
În 1782 Iosif al II-lea a emis Edictul de toleranță religioasă pentru evreii și protestanții din Viena și din Austria Inferioară, iar în 1867 prin Legea fundamentală a drepturilor generale ale cetățenilor evreii au devenit egali în drepturi cu ceilalți cetățeni.[7]
După marele incendiu din 1812 orașul a fost reconstruit în stil Biedermeier după planurile arhitectului austriac Joseph Kornhäusel. Alipirea localităților Leesdorf și Gutenbrunn în 1850, precum și a localității Weikersdorf în 1912 a dus la extinderea orașului până la suprafața actuală.
În timpul Primului Război Mondial, din noiembrie 1916 până în octombrie 1918, Înaltul Comandament al Armatei Austro-Ungare (inclusiv al Marinei Imperiale) a fost mutat din Teschen (Silezia austriacă) în Casa Imperială din Baden,[8] unde își avea deseori reședința împăratul Carol I al Austriei, care spre deosebire de predecesorul său Franz Joseph, preluase personal comanda armatei.
Odată cu deschiderea Cazinoului în anul 1934, Baden a devenit și mai atractiv pentru turism, fiind una dintre cele mai importante stațiuni balneare din Austria.
Bombardamentul din 2 aprilie 1945 a distrus multe clădiri din oraș. Din 1945 până în 1955 Baden a fost cartierul general al puterii ocupante sovietice din Austria. Mai ales în prima perioadă a ocupației, soldații Armatei Roșii au persecutat populația locală recurgând la jafuri, violuri și executări prin împușcare.[9] Unii deținuți din Baden închiși (și uneori torturați) în Nikoladonivilla (Schimmergasse nr. 17) au fost deportați în URSS.[10]
Din 1965, la 10 ani după plecarea trupelor sovietice de ocupație, a început reînnoirea infrastructurii turistice a localității. Astăzi, Baden este din nou una dintre cele mai importante stațiuni balneare din Austria (vezi și Turismul în Austria).
„În centrul orașului, în Josefsplatz, a fost realizat un memorial în amintirea celor urmăriți și uciși de regimul nazist”, a anunțat programul austriac de televiziune ORF. Proiectul aparținând municipalității, Comunității Evreiești și societății civile, a fost definitivat în 2017. Înainte de Al Doilea Război Mondial, în Baden exista cea mai mare comunitate evreiască din Austria.[11]
Populație[modificare | modificare sursă]
Populația orașului Baden a crescut aproape continuu începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în special între anii 1869 și 1923 când numărul locuitorilor s-a dublat depășind 22 000. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, din 1939 până în 1945, s-a înregistrat o scădere a populației cu 11,6 %.
După recensământul din 1991, populația a crescut cu 4,3 % aceasta datorându-se soldului migrațional pozitiv (+8,8 %), soldul nașterilor fiind negativ (−4,4 %).
Religii[modificare | modificare sursă]
Majoritatea populației din Baden este romano-catolică (62,7 %). Cea mai importantă biserică catolică este biserica parohială Sf. Ștefan.
Credincioșii evanghelici reprezintă 8,3 % din populație, ortodocșii 3,6 %, islamicii 4.0 %, iar 16.8 % se declară fără credință religioasă. Comunitatea Evreiască (reprezentând 0,1 %) a renovat sinagoga din Baden cu ajutorul Asociației Sinagogilor. Renovarea a fost finalizată în 2005, iar Sinagoga Baden a fost sființită din nou. Clădirea acestei sinagogi, ridicată inițial în 1873, și Templul orașului Viena sunt astăzi singurele două clădiri sacre evreiești din Austria care datează din perioada anterioară anului 1945, și care sunt folosite în scopul în care au fost construite inițial.
Cultură[modificare | modificare sursă]
Baden este un oraș balnear renumit datorită izvoarelor fierbinți cu apă sulfuroasă. Aceste izvoare termale sunt cunoscute de mii de ani. Cel mai vechi dintre aceste izvoare se află într-un tunel sub clădirea Cazinoului. Apa utilizată astăzi în băile termale provine din paisprezece izvoare care sunt printre cele mai sulfuroase izvoare din Austria. Pe lângă izvoarele termale, condițiile climatice și aerul deosebit de curat fac din Baden o stațiune foarte căutată.
Peisajul urban este caracterizat de clădiri din perioada Biedermeier. În secolul al XIX-lea, orașul a cunoscut o puternică dezvoltare economică datorită atractivității băilor termale pentru populația din Viena.
.JPG)
Numeroase clădiri din Baden poartă plăci memoriale care amintesc că acolo au fost cântate în premieră compoziții ale lui Wolfgang Amadeus Mozart, Ludwig van Beethoven, Johann Strauss și Franz Schubert, dovedind bogata viață culturală din Baden. Desigur nimic nu e întâmplător: cei din înalta societate erau cei ce își permiteau finanțarea unor compoziții muzicale care să le fie dedicate, atunci când se aflau la cură, atragând astfel compozitori și artiști în Baden.
Cazinoul din Baden a fost construit între 1884 și 1886 ca o nouă casă pentru cură (după planurile arhitecților Eugen Fassbender și Maximilian Katscher). Clădirea a fost construită în stil neo-renascentist pe locul vechii băi Theresienbad. După renovare, a fost redeschis în 1995 fiind la acea vreme cel mai mare cazinou din Europa, cu un centru pentru congrese și evenimente.[12] Cazinoul găzduiește frecvent evenimente culturale printre care și Concursul internațional de cor Ave Verum.
În 2005 Baden a primit medalia de aur la competiția europeană „Entente Florale Europe” (Alianța florală a Europei), la categoria „orașe”.[13]
Personalități[modificare | modificare sursă]
Personalități care au creat în Baden[modificare | modificare sursă]
- Wolfgang Amadeus Mozart (1756–1791) a compus în Baden Ave verum corpus care a fost cântat în premieră în biserica parohială Sf. Ștefan.
- Ludwig van Beethoven (1770–1827) a petrecut multe veri în Baden timp de 15 ani[14] și a scris aici părți esențiale ale Simfoniei a 9-a, Imnul Uniunii Europeane.
- Franz Schubert (1797–1828) a compus în Baden, în noaptea dintre 2 și 3 iunie 1828, Fuga la patru mâini - unica sa compoziție pentru orgă.
Personalități care s-au născut în Baden[modificare | modificare sursă]
- Albrecht al II-lea (1897–1955), fiul arhiducelui Friedrich de Österreich-Teschen;
- Vincent Bach (1890–1976), fondatorul fabricii americane de instrumente muzicale, care îi poartă numele;
- Hugo Bettauer (1872–1925), scriitor;
- Bert Fortell (1924–1996), actor;
- Josef Frank (1885–1967), arhitect;
- Paul Guttmann (1879–1942),actor și regizor;
- Carl Ludwig Habsburg (1918–2007), al 5-lea fiu al împăratului Carol I al Austriei și al împărătesei Zita;
- Marianne Hainisch (1839–1936), luptătoare pentru drepturile femeilor;
- Natalie de Hohenlohe-Waldenburg-Schillingsfürst, Ratibor și Corvey (n. 28 iulie 1911[15] – d. 11 martie 1989), fiica arhiducesei Maria Henriette de Österreich;
- Johann Baptist Klerr (1830–1875), capelmaistru și compozitor;
- Karl Landsteiner (1868–1943), descoperitorul grupelor sanguine, laureat al Premiului Nobel;
- Johannes Mayerhofer (1859–1925), artist plastic și scriitor;
- Leopold von Meyer (1816–1883), pianist și compozitor;
- Josef Müllner (1879–1968), sculptor;
- Rosa Papier (1859–1932), cântăreață de operă și profesoară de canto;
- Jakob Pazeller (1869–1957), compozitor;
- Max Reinhardt (1873–1943), regizor de teatru și director de teatru;
- Alexander Rollet (1834–1903), fiziolog și histolog;
- Georg Anton Rollet (1778–1842), colecționar, biolog cercetător și medic;
- Hermann Rollet (1819–1904), poet revoluționar, scriitor, arhivar al orașului Baden;
- Katharina Schratt (1853–1940), actriță și prietenă intimă a împăratului Franz Iosif I.
Personalități care au murit în Baden[modificare | modificare sursă]
- Hermann Goethe (1837–1911), enolog, fondator al Școlii de enologie din Maribor (Marburg);
- Christoph Hartung (1779–1853), medic și homeopat;
- Emil Jellinek (1853–1918), diplomat austriac;
- Anton Freiherr von Klesheim (1812–1884), poet și actor austriac;
- Karl Komzák (1850–1905), compozitor austriac;
- Hanna prințesă de Liechtenstein (1848–1925), soția prințului Aloys de Liechtenstein;
- Karl Millöcker (1842–1899), compozitor de operetă;
- Wenzel Müller (1759–1835), compozitor și capelmaistru;
- Marika Rökk (1913–2004), actriță;
- Maria Carolina de Austria (1825–1915), soția arhiducelui Rainer Ferdinand de Austria;
- Rudolf von Österreich (1788–1831), arhiduce de Austria, arhiepiscop de Olmütz, cardinal;
- Wilhelm Franz de Austria (1827–1894), arhiduce de Austria;
- Franz Sacher (1816–1907), cofetar austriac, inventatorul renumitului tort Sacher.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Dauersiedlungsraum der Gemeinden Politischen Bezirke und Bundesländer - Gebietsstand 1.1.2018 (în germană), Statistica Austriei, accesat în
- ^ Baden, Baden, Niederösterreich - Austria Postcode (în engleză)
- ^ „Statistik Austria”.
- ^ Chorherr, Thomas (). Eine kurze Geschichte Österreichs (Scurta istorie a Austriei). Editura Carl Ueberreuter, Viena. p. 102. ISBN 978-3-8000-7552-2.
- ^ Magenschab, Hans (). Josef II. Österreichs Weg in die Moderne (Iosif al II-lea. Drumul Austriei spre modernitate). Amalthea Signum, Viena. p. 175. ISBN 9783850025591.
- ^ de R(ainer) Reinöhl: Wie nannten die Römer unser Baden?. În: Badener Zeitung, 12 ianuarie 1907, p. 1 (accesibil online pe site-ul ANNO)
- ^ Chorherr, Thomas (). Eine kurze Geschichte Österreichs (Scurta istorie a Austriei). Editura Carl Ueberreuter, Viena. p. 102. ISBN 978-3-8000-7552-2.
- ^ Arthur Graf Polzer-Hoditz, Kaiser Karl, Aus der Geheimmappe seines Kabeinettschefs (Împăratul Carol, Din mapa secretă a șefului său de cabinet), Amalthea-Verlag, Zürich-Leipzig-Wien, 1929.
- ^ Der Einmarsch der Roten Armee und seine Folgen (Intrarea Armatei Roșii și urmările ei). În: Mascher-Pichler, Baden bei Wien, p. 44.
- ^ In sowjetischer Gefangenschaft. Gefängnisse mitten in Baden (În închisoarea sovietică. Închisoare în mijloc de Baden). In: Mascher-Pichler, Baden bei Wien, p. 99 f.
- ^ NS-Mahnmal in Baden wird eröffnet orf.at, 23. April 2017, accesat 2. Mai 2017.
- ^ „Casino Baden » Öffnungszeiten, Eintritt & Co | Casinos Austria” (în germană). casinos.at. Accesat în .
- ^ „Blumenbüro Österreich”. www.blumenbuero.or.at. Accesat în .
- ^ Viktor Wallner: Ludwig van Beethoven und Baden (Ein schwieriger Zeitgenosse in Niederösterreich) - Ludwig van Beethoven și Baden (Un concetățean dificil în Austria Inferioară) În: Neue Badener Blätter, anul 9, nr. II, Baden 1998.
- ^ de Lokal-Nachrichten. Taufe in der Weilburg. În: Badener Zeitung, 2 august 1911, p. 3 (accesibil online pe site-ul ANNO)
Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]
-
Panorama Baden (în prim plan apeductul spre Viena) -
Peștera regelui (Baden) -
Monumentul lui Lanner și Strauss din Kurpark -
Parcul Doblhoff din Baden -
Vedere spre Wassergasse (Baden) -
Primăria din Baden - construită în 1814/1815 după marele incendiu din 1812, renovată și extinsă în 1893-1895 -
Biserica parohială Sf. Ștefan -
Castelul Weikersdorf din Doblhofpark (astăzi hotel) -
Liceul teoretic Frauengasse (Baden) -
Helenental - valea râului Schwechat -
Placă memorială Wolfgang Amadeus Mozart (Baden) -
Placă memorială Franz Schubert (Baden) -
Placă memorială Johann Strauss (Baden) -
Placă memorială Wolfgang Amadeus Mozart (Casa directorului școlii vechi din Baden) -
Placă memorială Casa Beethoven (Baden) -
Placa memorială Karl Landsteiner (Baden) -
Placă memorială Anton Freiherr von Klesheim (Baden)
.JPG)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Carl Schenk: Taschenbuch für Badegäste Badens in Nieder-Oesterreich. Mit Kupfern. Geistinger, Wien/Baden (1820). – Digitalisierte Ausgabe der Universitäts- und Landesbibliothek Düsseldorf.
- Wilhelm Tomaschek: Aqua, Aquae 1). In: Paulys Realencyclopädie der classischen Altertumswissenschaft (RE). Band II,1, Stuttgart 1895, p. 294.
- Rainer von Reinöhl: Die Baudenkmale des Kurortes Baden bei Wien. Deutsche Heimatbücherei, Band 4, Wien 1913, ÖNB.
- Johannes Ressel: Kirchen und Kapellen, religiöse Gedenksäulen und Wegzeichen in Baden bei Wien. Ein Beitrag zur Geschichte, Heimatkunde und Kunstgeschichte. 2., verbesserte und erw. Auflage, Grasl, Baden 1982, ISBN 3-85098-131-2.
- Johann Kräftner (Hrsg.): Im Schatten der Weilburg. Baden im Biedermeier. Eine Ausstellung der Stadtgemeinde Baden im Frauenbad vom 23. September 1988 bis 31. Jänner 1989. Grasl, Baden 1988, ISBN 3-85098-186-X.
- Viktor Wallner, Gerhard Weber: 200 Jahre Kurpark in Baden. Eine Zusammenstellung. Neue Badener Blätter, Band 3,2, ZDB-ID 2161928-1. Gesellschaft der Freunde Badens und Städtische Sammlungen - Archiv, Rollettmuseum der Stadtgemeinde Baden, Baden 1992, OBV.
- Julius Böheimer: Straßen & Gassen in Baden bei Wien. Lexikon der Straßen, Gassen, Plätze, Wege, Stege, Brücken. Grasl, Baden 1997, ISBN 3-85098-236-X.
- Viktor Wallner: Häuser, Menschen und Geschichten – ein Badener Anekdotenspaziergang. Gesellschaft der Freunde Badens, Baden 2002, OBV.
- Rudolf Maurer: Die Wiener Vorstadt. Antonsgasse und Annagasse im Lauf der Jahrhunderte. Katalogblätter des Rollettmuseums Baden, Band 56, ZDB-ID 2101396-2. Rollettmuseum Baden, Baden 2005, ISBN 3-901951-56-3.
- Hildegard Hnatek, Franz Reiter: So war’s einmal in Baden bei Wien. Verlag Sutton, Erfurt 2007, ISBN 978-3-86680-154-7.
- Heidi Angelika Mascher-Pichler: Baden bei Wien zur sowjetischen Besatzungszeit 1945–1955 mit besonderer Berücksichtigung der ersten beiden Besatzungsjahre und des Jahres 1955. Dissertation. Universität Wien, Wien 2009. – Volltext online (PDF; 2,8 MB).
