Alegeri în România: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Navighează interactiv prin istoric
← Diferența anterioară
Conținut șters Conținut adăugat
VizualWikitext
Fără descriere a modificării
 
(Nu s-au afișat 216 versiuni intermediare efectuate de alți 99 de utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
{{Politica României}}
'''[[Alegeri]]le generale din [[România]]''' au loc la fiecare patru ani pentru a alege membrii [[Parlament]]ului din [[Camera Deputaţilor]] şi [[Senat]]. Mandatul acestora durează patru ani. În acelaşi timp au loc alegerile pentru [[Consiliu Judeţean|Consiliul Judeţean]] şi [[Consiliu Municipal|Consiliul Municipal]].
'''[[Alegere|Alegeri]]le generale din [[România]]''' au loc la fiecare patru ani, când se aleg membrii [[Parlament]]ului din [[Camera Deputaților]] și [[Senat]]. Mandatul acestora durează patru ani.


Candidaţii, aleşi printr-un sistem de liste proporţionale, sunt in competitie pentru unul din cele 345 de locuri în Camera Deputaţilor (un deputat la 70.000 locuitori) şi 140 în Senat (un senator la 160.000 locuitori). Odată cu referendumul [[Constituţia României|constituţional]] din perioada [[18 octombrie|18]]-[[19 octombrie]] [[2003]], s-a pus problema introducerii [[vot uninominal|votului uninominal]], însă Comisia Electorală a respins propunerile pentru introducerea acestei proceduri în februarie [[2004]]. Conform aceluiaşi referendum, [[Alegeri prezidenţiale în România|alegerile prezidenţiale]] au fost decalate, astfel că durata unui mandat de preşedinte este de cinci ani, spre deosebire de cel al unui parlamentar, care este limitata la patru ani.
Candidații, aleși printr-un sistem de liste proporționale, sunt în competiție pentru unul din cele 345 de locuri din Camera Deputaților (un deputat la 70.000 locuitori) și 140 în Senat (un senator la 160.000 locuitori). Odată cu referendumul [[Constituția României|constituțional]] din perioada [[18 octombrie|18]]-[[19 octombrie]] [[2003]] s-a pus și problema introducerii [[vot uninominal|votului uninominal]], însă Comisia Electorală a respins propunerile pentru introducerea acestei proceduri în februarie [[2004]]. Conform aceluiași referendum [[Alegeri prezidențiale în România|alegerile prezidențiale]] au fost decalate, astfel că durata unui mandat de președinte este acum de cinci ani, spre deosebire de cel al unui parlamentar, care este limitată la patru ani.


'''[[România]]''' are o formă de organizare și de conducere politică a societății bazată pe principiul exercitării puterii de către popor. Statul român se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor – legislativă, executivă și judecătorească – în cadrul democrației constituționale. (Art 1 [[Constituția României]])
==Desfăşurare==
Alegerile generale trebuie să aibă loc înainte de începerea fiecărui mandat parlamentar. De vreme ce durata unui mandat parlamentar este de patru ani, alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului. Cei patru ani încep de la prima întrunire a [[Parlament]]ului, la convocarea [[preşedinţii României|preşedintelui/ei]]. Data alegerilor se află la discreţia [[Premierii României|prim-ministrului]].


== Desfășurare ==
Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la câte un loc de deputat, putând fi reprezentaţi de o singură organizaţie.


Înainte de începerea fiecărui mandat parlamentar trebuie să aibă loc alegeri generale. De vreme ce durata unui mandat parlamentar este de patru ani, alegerile pentru Camera Deputaților și pentru Senat se desfășoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului. Cei patru ani încep de la prima întrunire a [[Parlament]]ului, la convocarea [[președinții României|președintelui]]. Data alegerilor se află la discreția [[Premierii României|prim-ministrului]].
Din 1990, alegerile generale s-au ţinut duminica, o dată în mai, o dată în septembrie şi de două ori în noiembrie.


Organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, chiar când nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au totuși dreptul la câte un loc de deputat, putând fi reprezentate de o singură organizație.
Pragul electoral al partidelor este de 5 %. În 2004, numărul de mandate va scădea cu 5%, datorită scăderii numărului de locuitori. Comisia electorală a stabilit durata campaniei electorale la 30 de zile.


Din 1990 încoace, toate alegerile generale s-au ținut duminica: o dată în mai, o dată în septembrie și de două ori în noiembrie.
==Elegibilitate==


Pragul electoral al partidelor este de 5 % din voturi. În 2004, numărul de mandate va scădea cu 5%, datorită scăderii numărului de locuitori. Comisia electorală a stabilit durata campaniei electorale la 30 de zile.
Oricine este cetăţean român, are domiciliul stabil în [[România]] şi a împlinit până în ziua alegerilor inclusiv vârsta de 23 de ani pentru Camera Deputaţilor şi 33 de ani pentru Senat, poate deveni membru al [[Parlamentul României|Parlamentului României]]. Excepţie fac debilii şi alienaţii mintali, puşi sub interdicţie, şi persoanele condamnate, căre prin hotărâre judecătorească definitivă, şi-au pierdut drepturile electorale. Cetăţenii români din străinătate sunt şi ei eligibili.


==Sistem==
== Eligibilitate ==
Se foloseşte un sistem de [[reprezentare proporţională]].
De exemplu, un partid cu 20% din voturi la nivel naţional va primi 20% din locurile din Parlament. Totusi, in urma redistribuirii voturilor acordate partidelor care nu trecut de pragul electoral, numarul de mandate acordate partidelor parlamentare poate deveni mai mare decat scorul electoral obtinut. În cazul în care un partid deţine majoritatea absolută, acesta îşi numeşte propriul cabinet. În cazul în care nici un partid nu întruneşte jumătate din numărul total de voturi, de obicei se formează un guvern de [[coaliţie]], astfel încât partidele din coaliţie să aibă împreună mai mult de jumătate din numărul de parlamentari. Este posibil însă şi ca partidul cu cele mai multe locuri în parlament să formeze un guvern minoritar.


Oricine este cetățean român, are domiciliul stabil în [[România]] și a împlinit până în ziua alegerilor inclusiv vârsta de 23 de ani pentru Camera Deputaților sau respectiv 33 de ani pentru Senat, poate deveni membru al [[Parlamentul României|Parlamentului României]]. Excepție fac debilii și alienații mintali puși sub [[Interdicția judecătorească|interdicție]] precum și persoanele condamnate care prin hotărâre judecătorească definitivă și-au pierdut drepturile electorale. Cetățenii români din străinătate sunt și ei eligibili.
==Societate==
Ca in orice societate democratica, optiunile de vot ale electoratului se pot schimba. De obicei, există un partid, care la alegeri obţine o victorie răsunătoare. [[Partidul Social Democrat]] a obţinut trei astfel de victorii, în 1990, 1992 şi respectiv 2002, întrerupt fiind de [[Convenţia Democrată Română]] în 1996. În prezent PSD deţine 36,6 % din locurile din Parlament, preşedintele partidului, [[Adrian Năstase]], fiind prim-ministrul României.


==După alegeri==
== Legislație ==
Legea electorală din România a fost criticată pentru faptul că împiedică micile formațiuni să se înregistreze ca partide politice, prin impunerea strângerii unui minim de 200.000 de semnături.<ref>[http://adevarul.ro/news/politica/sistemul-ticalosit-listelor-semnaturi-1_57fddd7d5ab6550cb87bc51d/index.html Sistemul ticăloșit al listelor de semnături], 12 octombrie 2016, Daniel Gorgonaru, ''Adevărul'', accesat la 13 octombrie 2016</ref><ref>{{Citation |title=Biziday |publisher=Biziday |url=http://www.biziday.ro/2016/10/05/despre-oamenii-si-partidele-noi-ii-usr-ul-e-de-stanga-sau-de-dreapta/}}</ref>
Urnele se închid la ora 22, iar numărătoarea voturilor începe în majoritatea circumscipţilor imediat. Rezultatele preliminare sunt anuntate la ora 23, iar cele finale la ora 3. Când numărătoarea voturilor se încheie, prima reactie oficiala guvernamentala vine de la prim-ministrul în exerciţiu. Acesta îşi păstrează funcţia, dacă este sustinut de majoritatea membrilor dinn noul parlament sau demisionează, dacă partidul său a pierdut majoritatea.
De asemenea, marile partide au fost acuzate de fraude uriașe în procesul electoral premergător alegerilor parlamentare programate, criticii susținând că formațiunile politice de calibru din România au sute de mii de semnături false pe listele de adeziuni obligatorii prin lege.<ref>[http://adevarul.ro/locale/constanta/reteta-partidele-fura-semnaturi-sa-si-valideze-listele-candidati-paleologu-folosesc-baze-date-1_57fe5a625ab6550cb87f5557/index.html Rețeta prin care partidele fură semnături ca să-și valideze listele de candidați. Paleologu: „Folosesc baze de date“], 13 octombrie 2016, Sinziana Ionescu, ''Adevărul'', accesat la 13 octombrie 2016</ref>


== Sistem ==
Cel mai mare partid, care nu participa la guvernare, devine ''Opoziţia Oficială''. Partidele mici, fără locuri în guvern sunt considerate în mod colectiv opoziţia.
Se folosește un sistem de [[reprezentare proporțională]].
De exemplu, un partid cu 20 % din voturi la nivel național va primi 20 % din locurile din Parlament. Totuși, în urma redistribuirii voturilor acordate partidelor care nu trec de pragul electoral, numărul de mandate acordate partidelor parlamentare poate deveni mai mare decât scorul electoral obținut. În cazul în care un partid deține majoritatea absolută, acesta își numește propriul cabinet. În cazul în care nici un partid nu întrunește jumătate din numărul total de voturi, de obicei se formează un guvern de [[coaliție]], astfel încât partidele din coaliție să aibă împreună mai mult de jumătate din numărul de parlamentari. Este posibil însă și ca partidul cu cele mai multe locuri în parlament să formeze un guvern minoritar.


La 22 mai 2012, Camera Deputaților a adoptat legea electorală, fiind eliminat pragul electoral.<ref>[http://alba24.ro/legea-electorala-adoptata-in-parlament-pragul-electoral-a-fost-eliminat-92563.html Legea electorală, adoptată în Parlament. Pragul electoral a fost eliminat], 22 mai 2012, ''alba24.ro''</ref>
De la Biroul Electoral Central s-a comunicat că în 2000 prezenţa la vot a fost de 65,31% (11.559.458). Au fost validate în total 10.839.424 voturi şi anulate 706.761 voturi.


==În prezent==
== Societate ==


Ca în orice societate democratică, preferințele de vot ale electoratului se pot schimba în decursul timpului. La alegerile trecute de obicei a existat un partid care a obținut o victorie clară. [[Partidul Social Democrat (România)|Partidul Social Democrat]] (PSD) a obținut patru astfel de victorii, în 1990, 1992, 2000 și respectiv 2016, întrerupt fiind de [[Convenția Democrată Română]] (CDR) în 1996.
În urma alegerilor de pe 26 noiembrie 2000, Partidul Social Democrat (la momentul alegerilor ''Partidul Democraţiei Sociale din România''), a obţinut majoritatea relativă în Parlament cu 36,6% din voturile exprimate. [[Partidul România Mare]], considerat a fi xenofobic, a obţinut 19,5% din voturi, în timp ce vechile partide de la putere au obţinut doar 7% ([[Partidul Democrat]]) şi 6,9%([[Partidul Naţional Liberal]]). [[Uniunea Democratică Maghiară din România]] (UDMR), partid ce reprezintă minoritatea [[unguri|maghiară]] din România a obţinut 6,8% dn voturi. [[Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat]] s-a situat imediat sub pragul electoral în cadrul [[Convenţia Democrată Română|Convenţiei Democrate Române 2000]].


În 2004, au fost alegeri câștigate de [[Alianța Dreptate și Adevăr (2003–2007)|Alianța D.A. PNL-PD]], președinte al României fiind ales [[Traian Băsescu]] (PD), reales în funcție în 2009 susținut de [[Partidul Democrat Liberal (România)|Partidul Democrat Liberal]] (PDL). Actualul președinte al României este [[Klaus Iohannis]], ales din 2014 din partea PDL-PNL-[[Forumul Democrat al Germanilor din România|FDGR]] ([[Alianța Creștin Liberală|ACL]]) și reales în 2019 din partea PNL-FDGR (cu susținera [[USR PLUS|Alianței 2020 USR-PLUS]] și [[Partidul Mișcarea Populară|PMP]] în turul al II-lea).
==Rezultatul alegerilor începând cu 1990==


== După alegeri ==
<table>
Urnele se închid la ora 21, iar numărătoarea voturilor începe în majoritatea circumscripțiilor imediat. Rezultatele preliminare sunt anunțate la ora 23, iar cele finale la ora 3. Când numărătoarea voturilor se încheie, prima reacție oficială guvernamentală vine de la prim-ministrul în exercițiu. Acesta își păstrează funcția, dacă este susținut de majoritatea membrilor din noul parlament, sau demisionează, dacă partidul său a pierdut majoritatea.
<tr>

<td>'''Alegeri'''</td>
Cel mai mare partid care nu participă la guvernare devine ''Opoziția Oficială''. Partidele mici și fără locuri în guvern sunt considerate în mod colectiv drept opoziție.
<td>'''Dată'''</td>

<td>'''Preşedinte'''</td>
De la Biroul Electoral Central s-a comunicat că în 2000 prezența la vot a fost de 65,31% (11.559.458). Au fost validate în total 10.839.424 voturi și anulate 706.761 voturi.
<td>'''Prim-ministru'''</td>

<td>'''Partid'''</td>
== În prezent ==
<td>'''Reprezentare în Parlament'''</td>

<tr>
În urma alegerilor din 6 decembrie 2020, [[Partidul Social Democrat (România)|PSD]] a obținut, la alegerile pentru Camera Deputaților, 28,9% din voturi, urmat de [[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] cu 25,18% din voturi, [[USR PLUS|Alianța USR-PLUS]] cu 15,37%, [[Alianța pentru Unirea Românilor]] (AUR) cu 9,08% și [[Uniunea Democrată a Maghiarilor din România]] (UDMR/RMDSZ) cu 5,74% din voturile valabil exprimate.
<td>[[Alegeri generale în România, 1990]]</td>

<td>[[20 mai]] [[1990]] </td>
Procentele rezultate în urma centralizării voturilor pentru Senat au fost similare. În urma alegerilor, s-a format o coaliție de guvernare formată din PNL, USR PLUS și UDMR (RMDSZ). La data de 23 decembrie 2020, a fost instaurat [[Guvernul Florin Cîțu|Guvernul Cîțu]]. [[Partidul Social Democrat (România)|Partidul Social Democrat]] (PSD) și [[Alianța pentru Unirea Românilor]] (AUR) au rămas în opoziție. După o serie semnificativă de divergențe în cadrul actului guvernamental, coaliția de centru-dreapta s-a destrămat. Ulterior, [[Partidul Social Democrat (România)|PSD]], [[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] și [[Uniunea Democrată Maghiară din România|UDMR]] (RMDSZ) au format o coaliție largă, de uniune națională, mai precis [[Coaliția Națională pentru România]] (CNR). În prezent, UDMR/RMDSZ nu mai face parte din CNR, devenind, între timp, partid de opoziție.
<td>[[Ion Iliescu]]</td>

<td>[[Petre Roman]]</td>
== Rezultatul alegerilor începând cu 1990 ==
<td>[[Partidul Social Democrat|FDSN]]</td>

<td>28,5%</td>
{|class="wikitable"
</tr>
|-----
<tr>
| '''Alegeri''' || '''Dată''' || '''Președinte'''
<td>[[Alegeri generale în România, 1992]]</td>
!Prezență la vot
<td>[[27 septembrie]] [[1992]]</td>
| '''Prim-ministru''' || '''Partid''' || '''Reprezentare în Parlament'''
<td>[[Ion Iliescu]]</td>
|-----
<td>[[Nicolae Văcăroiu]]</td>
| [[Alegeri generale în România, 1990]]
<td>[[Partidul Social Democrat|PDSR]]</td>
| [[20 mai]] [[1990]] || [[Ion Iliescu]]
<td>34%</td>
| [[Alegeri parlamentare în România, 1990|14.826.616]]
</tr>
([[Alegeri parlamentare în România, 1990|86%]])
<tr>
| [[Petre Roman]]<br />[[Theodor Stolojan]]
<td>[[Alegeri generale în România, 1996]]</td>
| [[Frontul Salvării Naționale|FSN]] || 66%
<td>[[3 noiembrie]] [[1996]]</td>
|-----
<td>[[Emil Constantinescu]]</td>
| [[Alegeri generale în România, 1992]]
<td>[[Victor Ciorbea]]<br>[[Radu Vasile]]<br>[[Mugur Isărescu]]</td>
| [[27 septembrie]] [[1992]] || [[Ion Iliescu]]
<td>[[Convenţia Democrată Română|CDR]]</td>
|[[Alegeri generale în România, 1992|12.496.430]]
<td>30,7%</td>
([[Alegeri generale în România, 1992|76%]])
</tr>
| [[Nicolae Văcăroiu]]
<tr>
<td>[[Alegeri generale în România, 2000]]</td>
|[[Partidul Social Democrat (România)|FDSN]]|| 34%
|-----
<td>[[26 noiembrie]], [[2000]]</td>
| [[Alegeri generale în România, 1996]]
<td>[[Ion Iliescu]]</td>
| [[3 noiembrie]] [[1996]] || [[Emil Constantinescu]]
<td>[[Adrian Năstase]]</td>
|[[Alegeri generale în România, 1996|13.088.388]]
<td>[[Partidul Social Democrat|PDSR]]</td>
([[Alegeri generale în România, 1996|76%]])
<td>36,6%</td>
| [[Victor Ciorbea]]<br />[[Radu Vasile]]<br />[[Mugur Isărescu]]
</tr>
| [[Convenția Democrată Română|CDR]] || 30%
</table>
|-----
| [[Alegeri generale în România, 2000]]
| [[26 noiembrie]] [[2000]] || [[Ion Iliescu]]
|[[Alegeri generale în România, 2000|11.559.458]]
([[Alegeri generale în România, 2000|65%]])
| [[Adrian Năstase]]
|PDSR (ulterior [[Partidul Social Democrat (România)|PSD]])|| 36%
|-----
| [[Alegeri parlamentare în România, 2004|Alegeri legislative]] și [[Alegeri prezidențiale în România, 2004|prezidențiale]], 2004
| [[28 noiembrie]] [[2004]] || [[Traian Băsescu]]
|[[Alegeri parlamentare în România, 2004|10.794.653]]
([[Alegeri parlamentare în România, 2004|58%]])
| [[Călin Popescu-Tăriceanu]]
| [[Alianța Dreptate și Adevăr (2003–2007)|PNL-PD]]|| 31%
|-----
| [[Alegeri parlamentare în România, 2008|Alegeri legislative, 2008]]
| [[30 noiembrie]] [[2008]] || -
|[[Alegeri legislative în România, 2008|7.238.871]]<ref>{{Citat web|url=http://www.becparlamentare2008.ro/rezul/anexa8abun.pdf|accessdate = 2017-06-01|autor=Biroul Electoral Central - Romania|titlu=PROCES VERBAL privind rezultatele finale ale alegerilor pentru CAMERA DEPUTAȚILOR 30 noiembrie 2008}}</ref>
([[Alegeri parlamentare în România, 2008|39%]])
| [[Emil Boc]] <br />[[Mihai Răzvan Ungureanu]]<br />[[Victor Ponta]]
| [[Partidul Democrat Liberal (România)|PDL]]|| 35% <br /> <br />
|-----
| [[Alegeri prezidențiale în România, 2009]]
| [[22 noiembrie]] [[2009]] || [[Traian Băsescu]]
|Tur 1:
9.946.748<ref>{{Citat web|url=http://www.bec2009p.ro/Documente%20PDF/Rezultate/Rezultate%20finale%20turul%20I/P_BEC.pdf|accessdate = 2017-06-01|autor=Biroul Electoral Central - România|titlu=PROCES VERBAL privind rezultatul pentru alegerea Președintelui României 22 noiembrie 2009}}</ref>

(54%)

Tur 2:

10.620.116<ref>{{Citat web|url=http://www.bec2009p.ro/Documente%20PDF/Rezultate/Rezultate%20finale%20turul%20II/PV%20BEC%20Turul%20II.pdf|accessdate = 2017-06-01|autor=Biroul Electoral Central - România|titlu=PROCE - VERBAL privind rezultatul pentru alegerea Președintelui României 6 decembrie 2009}}</ref>

(58%)
|<nowiki>-</nowiki>
|[[Partidul Democrat Liberal (România)|PDL]]
|<nowiki>-</nowiki>
|-----
| [[Alegeri parlamentare în România, 2012|Alegeri legislative în România, 2012]]
| 9 decembrie 2012
|<nowiki>-</nowiki>
|7.694.180
([[Alegeri parlamentare în România, 2012|41%]])<ref>{{Citat web|url=http://www.becparlamentare2012.ro/A-DOCUMENTE/rezultate%20finale/Anexa%208A.pdf|accessdate = 2017-06-01|autor=Biroul Electoral Central - România|titlu=PROCES VERBAL privind rezultatele finale ale alegerilor pentru CAMERA DEPUTAȚILOR, 9 decembrie 2012}}</ref>
| [[Victor Ponta]]<br/>[[Dacian Cioloș]]
| [[Uniunea Social-Liberală|USL]]
| 68%
|-
|[[Alegeri prezidențiale în România, 2014]]
|16 noiembrie 2014
|[[Klaus Iohannis]]
|Tur 1:
9.723.232<ref>{{Citat web|url=http://www.bec2014.ro/wp-content/uploads/2014/11/proces_verbal_PR.pdf|accessdate = 2017-06-01|autor=Biroul Electoral Central - România|titlu=PROCES - VERBAL privind rezultatul votării pentru alegerea PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI 2 noiembrie 2014}}</ref>

(53%)

Tur 2:

11.719.344<ref>{{Citat web|url=http://www.bec2014.ro/wp-content/uploads/2014/11/Anexa-3-tur-2.tif|accessdate = 2017-06-01|autor=Biroul Electoral Central - România|titlu=PROCES - VERBAL privind rezultatul votării pentru alegerea PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI 16 noiembrie 2014}}</ref>

(64%)
|<nowiki>-</nowiki>
|[[Partidul Național Liberal (România)|PNL]]
|<nowiki>-</nowiki>
|-
|[[Alegeri parlamentare în România, 2016|Alegeri legislative, 2016]]
|11 decembrie 2016
| -
|7.323.368 (39%)<ref>{{Citat web|url=http://prezenta.bec.ro/index.html|accessdate = 2017-06-01|autor=Biroul Electoral Central - România|titlu=Alegeri parlamentare Decembrie 2016}}</ref>
| [[Sorin Grindeanu]] <br/>[[Mihai Tudose]]
[[Viorica Dăncilă]]<br>[[Ludovic Orban]]
|[[Partidul Social Democrat (România)|PSD]]
|45%
|-
|[[Alegeri prezidențiale în România, 2019]]
|24 noiembrie 2019
|[[Klaus Iohannis]]
|Tur 1:
8.683.688<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.bec.ro/prezidentiale10112019|accessdate=2020-02-05|autor=Biroul Electoral Central - România|titlu=Prezenta vot}}</ref>

(51%)

Tur 2:
9.086.696<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.bec.ro/prezidentiale24112019|access-date=2020-02-05|autor=Biroul Electoral Central - România|titlu=Prezenta vot}}</ref>

(54%)
| -
|[[Partidul Național Liberal (România)|PNL]]
| -
|-
|[[Alegeri parlamentare în România, 2020|Alegeri legislative, 2020]]
|6 decembrie 2020
| -
|5.793.135 (33%)<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/|date=6 decembrie 2021|access-date=2 octombrie 2021|autor=Biroul Electoral Central - România|titlu=Prezenta vot}}</ref>
|[[Guvernul Florin Cîțu|Florin Cîțu]]<br/>[[Guvernul Nicolae Ciucă|Nicolae Ciucă]]<br /> [[Marcel Ciolacu]]
|[[Partidul Național Liberal (România)|PNL]]
|25%
|}

== Rezultatul alegerilor locale începând cu 1992 ==

{| class="wikitable"
|+
!Alegeri
!Dată
!Prezență la vot
!Prim-ministru
!Partid
|-
|[[Alegeri locale în România, 1992]]
|9–23 febuarie 1992
|65% (tur I)
50% (tur II)
|[[Theodor Stolojan]]
|[[Frontul Salvării Naționale|FSN]]
|-
|[[Alegeri locale în România, 1996]]
|2–16 iunie 1996
|56,47% (tur I)
54,7% (tur II)
|[[Nicolae Văcăroiu]]
|[[Partidul Social Democrat (România)|PDSR]]
|-
|[[Alegeri locale în România, 2000]]
|4–18 iunie 2000
|50,85% (tur I)
46,93% (tur II)
|[[Mugur Isărescu]]
|[[Convenția Democrată Română|CDR]] ([[Tehnocrație|tehnocrat]])
|-
|[[Alegeri locale în România, 2004]]
|6–20 iunie 2004
|54,23% (tur I)
50,17% (tur II)
|[[Adrian Năstase]]
|[[Partidul Social Democrat (România)|PDSR/PSD]]
|-
|[[Alegeri locale în România, 2008]]
|1–15 iunie 2008
|8.504.787 (tur I)
8.829.208 (tur II)

49,38% (tur I)

48,34% (tur II)
|[[Călin Popescu-Tăriceanu]]
|[[Partidul Național Liberal (România)|PNL]]
|-
|[[Alegeri locale în România, 2012]]
|10 iunie 2012
|9.809.257
56,39%<ref>{{Citat web|url=https://beclocale2012.ro/rezultate%20finale.html|titlu=Rezultate {{!}} BEC - Alegeri pentru Autoritatile Administratiei Publice locale 2012|publisher=beclocale2012.ro|accessdate=2021-10-10|archive-date=2021-10-10|archive-url=https://web.archive.org/web/20211010105821/https://beclocale2012.ro/rezultate%20finale.html|dead-url=yes}}</ref>
|[[Victor Ponta]]
|[[Uniunea Social-Liberală|USL]] ([[Partidul Social Democrat (România)|PSD]])
|-
|[[Alegeri locale în România, 2016]]
|5 iunie 2016
|8.477.346
48,43%<ref>{{Citat web|url=http://www.2016bec.ro/rezultate-finale-10-06-2016/|titlu=2016bec.ro|publisher=www.2016bec.ro|accessdate=2021-10-10|archive-date=2016-08-08|archive-url=https://web.archive.org/web/20160808071100/http://www.2016bec.ro/rezultate-finale-10-06-2016/|dead-url=yes}}</ref>
|[[Dacian Cioloș]]
|[[Tehnocrație|Tehnocrat]]
|-
|[[Alegeri locale în România, 2020]]
|27 septembrie 2020
|8.420.741
46,02%<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/|titlu=Prezenta vot|accessdate=27 septembrie 2020|autor=Biroul Electoral Central - România}}</ref>
|[[Ludovic Orban]]
|[[Partidul Național Liberal (România)|PNL]]
|}

== Rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European începând cu 2007 ==
{| class="wikitable"
|+
!Alegeri
!Dată
!Prezență la vot
!Partid
!Grup europarlamentar
|-
|[[Alegeri pentru Parlamentul European în România, 2007]]
|25 noiembrie 2007
|5.370.171
(29,46%)
|[[Partidul Democrat Liberal (România)|PD]]
|[[Partidul Popular European|PPE]]
|-
|[[Alegeri pentru Parlamentul European în România, 2009]]
|7 iunie 2009
|5.035.297
(27,67%)
|[[Partidul Social Democrat (România)|PSD]]
|[[Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților|S&D]]
|-
|[[Alegeri pentru Parlamentul European în România, 2014]]
|25 mai 2014
|5.911.794
(32,44%)
|[[Partidul Social Democrat (România)|PSD]]
|[[Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților|S&D]]
|-
|[[Alegeri pentru Parlamentul European în România, 2019]]
|26 mai 2019
|9.445.041

(51,07%)
|[[Partidul Național Liberal (România)|PNL]]
|[[Partidul Popular European|PPE]]
|}

== Alegeri viitoare ==
{| class="wikitable"
|+
!Alegeri
!Dată
|-
|[[Alegeri locale în România, 2024]]
| 9 iunie 2024
|-
|[[Alegeri prezidențiale în România, 2024]]
| 15 septembrie 2024, posibil un tur 2 pe 29 septembrie 2024 dacă niciun candidat nu o să obțină peste 50% din voturi
|-
|[[Alegeri parlamentare în România, 2024|Alegeri legislative în România, 2024]]
| 8 decembrie 2024
|-
|[[Alegeri pentru Parlamentul European în România, 2024]]
|9 iunie 2024
|}

== Note ==
<references/>

==Legături externe==

*[http://infoalegeri.ro InfoAlegeri - Informatii despre alegerile din Romania]
*[http://www.alegeri-romania.ro Alegeri-Romania - Portalul alegerilor electorale din România, informații despre candidați, liste complete candidați] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120324183625/http://alegeri-romania.ro/ |date=2012-03-24 }}
*[http://www.alegeri.tv/ Alegeri.tv - Website apolitic si impartial dedicat alegerilor locale, parlamentare, prezidentiale si europarlamentare din Romania] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20180406071346/http://www.alegeri.tv/ |date=2018-04-06 }}
*[https://alegeri24.ro Alegeri24.ro - Știri, informații utile legate de alegeri, referendum. Sondaje de opinie]
* [http://adevarul.ro/cultura/istorie/revolutia-statului-cetatenilor-sai-istorie-alegerilor-romania-1_50c1e89ba13fb28bd7c42605/index.html Povestea fraudelor electorale în România din 1870 încoace. „Revoluția statului împotriva cetățenilor săi”], 7 decembrie 2012, Matei Udrea, ''Adevărul''
* [http://adevarul.ro/locale/focsani/votul-100-ani-candidatii-vizitau-obligatoriu-doua-alegatori-acasa-maraton-ajungeau-bolnavi-parlament-1_544df0800d133766a846340c/index.html Votul, interzis norodului acum 100 de ani. Cât plăteau românii înstăriți pentru a-și exprima opțiunea politică], 27 octombrie 2014, Borcea Stefan, ''Adevărul''
* [http://adevarul.ro/news/politica/alegeri-romania-vremea-tara-era-rosie-functiona-mecanismul-diabolic-comunistii-alegeau-seful-statului-1_544789ac0d133766a823d091/index.html Alegerile în România, pe vremea când toată țara era roșie. Cum funcționa mecanismul diabolic prin care comuniștii alegeau șeful statului], 22 octombrie 2014, Mariana Iancu, Borcea Stefan, Stefan Both, Corespondenți „Adevărul”, ''Adevărul''

* [http://adevarul.ro/news/politica/cum-ne-au-convins-iliescu-basescu-constantinescu-sa-i-votam-detaliile-spatele-sloganurilor-nu-vindem-tara-sa-traiti-bine-1_5448dace0d133766a82bdd3f/index.html VIDEO Cum ne-au convins Iliescu, Băsescu și Constantinescu să-i votăm. Detalii din spatele sloganurilor, de la „Nu ne vindem țara!“ până la „Să trăiți bine!“], 23 octombrie 2014, Florina Pop, Sinziana Ionescu, Cezar Pădurariu, Corespondenți „Adevărul”, ''Adevărul''
* [http://adevarul.ro/news/politica/video-loviturile-gratie-finalele-prezidentiale-tv-n-a-contat-democratia-ratiu-mizat-blestemul-comunistilor-basescu-1_544a150a0d133766a832b79c/index.html VIDEO Loviturile de grație în finalele prezidențiale, la TV. De ce n-a contat democrația lui Rațiu, dar am mizat pe „blestemul comuniștilor” lui Băsescu], 24 octombrie 2014, Florina Pop, Sinziana Ionescu, Cezar Pădurariu, Corespondenți „Adevărul”, ''Adevărul''
* [http://adevarul.ro/news/politica/romanii-seful-statului-statisticile-ultimii-24-ani-indica-iesi-presedinte-regiune-tarii-1_544cf5470d133766a840e4e6/index.html Românii și șeful statului. Cum ar fi arătat țara dacă ar fi votat doar Moldova și Oltenia? Ardealul și Banatul, o altă Românie], 26 octombrie 2014, Corespondenți „Adevărul”, ''Adevărul''
* [http://adevarul.ro/news/politica/torpile-campanie-credeti-dumnezeu-domnule-iliescus-caprioara-nastase-candidatul-007-1_543ff18f0d133766a8fdb6b0/index.html Torpile de campanie: de la „Credeți în Dumnezeu, domnule Iliescu?“ la căprioara lui Năstase și candidatul 007], 16 octombrie 2014, Iulia Marin, ''Adevărul''

== Vezi și ==
* [[Referendum#Referendumuri în România|Referendumuri în România]]

{{Alegeri în România}}
{{Alegeri în Europa}}

[[Categorie:Alegeri în România| ]]

Versiunea curentă din 4 aprilie 2024 22:11

România
Stema României
Acest articol face parte din seria:
Politica României

Alegerile generale din România au loc la fiecare patru ani, când se aleg membrii Parlamentului din Camera Deputaților și Senat. Mandatul acestora durează patru ani.

Candidații, aleși printr-un sistem de liste proporționale, sunt în competiție pentru unul din cele 345 de locuri din Camera Deputaților (un deputat la 70.000 locuitori) și 140 în Senat (un senator la 160.000 locuitori). Odată cu referendumul constituțional din perioada 18-19 octombrie 2003 s-a pus și problema introducerii votului uninominal, însă Comisia Electorală a respins propunerile pentru introducerea acestei proceduri în februarie 2004. Conform aceluiași referendum alegerile prezidențiale au fost decalate, astfel că durata unui mandat de președinte este acum de cinci ani, spre deosebire de cel al unui parlamentar, care este limitată la patru ani.

România are o formă de organizare și de conducere politică a societății bazată pe principiul exercitării puterii de către popor. Statul român se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor – legislativă, executivă și judecătorească – în cadrul democrației constituționale. (Art 1 Constituția României)

Desfășurare[modificare | modificare sursă]

Înainte de începerea fiecărui mandat parlamentar trebuie să aibă loc alegeri generale. De vreme ce durata unui mandat parlamentar este de patru ani, alegerile pentru Camera Deputaților și pentru Senat se desfășoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului. Cei patru ani încep de la prima întrunire a Parlamentului, la convocarea președintelui. Data alegerilor se află la discreția prim-ministrului.

Organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, chiar când nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au totuși dreptul la câte un loc de deputat, putând fi reprezentate de o singură organizație.

Din 1990 încoace, toate alegerile generale s-au ținut duminica: o dată în mai, o dată în septembrie și de două ori în noiembrie.

Pragul electoral al partidelor este de 5 % din voturi. În 2004, numărul de mandate va scădea cu 5%, datorită scăderii numărului de locuitori. Comisia electorală a stabilit durata campaniei electorale la 30 de zile.

Eligibilitate[modificare | modificare sursă]

Oricine este cetățean român, are domiciliul stabil în România și a împlinit până în ziua alegerilor inclusiv vârsta de 23 de ani pentru Camera Deputaților sau respectiv 33 de ani pentru Senat, poate deveni membru al Parlamentului României. Excepție fac debilii și alienații mintali puși sub interdicție precum și persoanele condamnate care prin hotărâre judecătorească definitivă și-au pierdut drepturile electorale. Cetățenii români din străinătate sunt și ei eligibili.

Legislație[modificare | modificare sursă]

Legea electorală din România a fost criticată pentru faptul că împiedică micile formațiuni să se înregistreze ca partide politice, prin impunerea strângerii unui minim de 200.000 de semnături.[1][2] De asemenea, marile partide au fost acuzate de fraude uriașe în procesul electoral premergător alegerilor parlamentare programate, criticii susținând că formațiunile politice de calibru din România au sute de mii de semnături false pe listele de adeziuni obligatorii prin lege.[3]

Sistem[modificare | modificare sursă]

Se folosește un sistem de reprezentare proporțională. De exemplu, un partid cu 20 % din voturi la nivel național va primi 20 % din locurile din Parlament. Totuși, în urma redistribuirii voturilor acordate partidelor care nu trec de pragul electoral, numărul de mandate acordate partidelor parlamentare poate deveni mai mare decât scorul electoral obținut. În cazul în care un partid deține majoritatea absolută, acesta își numește propriul cabinet. În cazul în care nici un partid nu întrunește jumătate din numărul total de voturi, de obicei se formează un guvern de coaliție, astfel încât partidele din coaliție să aibă împreună mai mult de jumătate din numărul de parlamentari. Este posibil însă și ca partidul cu cele mai multe locuri în parlament să formeze un guvern minoritar.

La 22 mai 2012, Camera Deputaților a adoptat legea electorală, fiind eliminat pragul electoral.[4]

Societate[modificare | modificare sursă]

Ca în orice societate democratică, preferințele de vot ale electoratului se pot schimba în decursul timpului. La alegerile trecute de obicei a existat un partid care a obținut o victorie clară. Partidul Social Democrat (PSD) a obținut patru astfel de victorii, în 1990, 1992, 2000 și respectiv 2016, întrerupt fiind de Convenția Democrată Română (CDR) în 1996.

În 2004, au fost alegeri câștigate de Alianța D.A. PNL-PD, președinte al României fiind ales Traian Băsescu (PD), reales în funcție în 2009 susținut de Partidul Democrat Liberal (PDL). Actualul președinte al României este Klaus Iohannis, ales din 2014 din partea PDL-PNL-FDGR (ACL) și reales în 2019 din partea PNL-FDGR (cu susținera Alianței 2020 USR-PLUS și PMP în turul al II-lea).

După alegeri[modificare | modificare sursă]

Urnele se închid la ora 21, iar numărătoarea voturilor începe în majoritatea circumscripțiilor imediat. Rezultatele preliminare sunt anunțate la ora 23, iar cele finale la ora 3. Când numărătoarea voturilor se încheie, prima reacție oficială guvernamentală vine de la prim-ministrul în exercițiu. Acesta își păstrează funcția, dacă este susținut de majoritatea membrilor din noul parlament, sau demisionează, dacă partidul său a pierdut majoritatea.

Cel mai mare partid care nu participă la guvernare devine Opoziția Oficială. Partidele mici și fără locuri în guvern sunt considerate în mod colectiv drept opoziție.

De la Biroul Electoral Central s-a comunicat că în 2000 prezența la vot a fost de 65,31% (11.559.458). Au fost validate în total 10.839.424 voturi și anulate 706.761 voturi.

În prezent[modificare | modificare sursă]

În urma alegerilor din 6 decembrie 2020, PSD a obținut, la alegerile pentru Camera Deputaților, 28,9% din voturi, urmat de PNL cu 25,18% din voturi, Alianța USR-PLUS cu 15,37%, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) cu 9,08% și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR/RMDSZ) cu 5,74% din voturile valabil exprimate.

Procentele rezultate în urma centralizării voturilor pentru Senat au fost similare. În urma alegerilor, s-a format o coaliție de guvernare formată din PNL, USR PLUS și UDMR (RMDSZ). La data de 23 decembrie 2020, a fost instaurat Guvernul Cîțu. Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) au rămas în opoziție. După o serie semnificativă de divergențe în cadrul actului guvernamental, coaliția de centru-dreapta s-a destrămat. Ulterior, PSD, PNL și UDMR (RMDSZ) au format o coaliție largă, de uniune națională, mai precis Coaliția Națională pentru România (CNR). În prezent, UDMR/RMDSZ nu mai face parte din CNR, devenind, între timp, partid de opoziție.

Rezultatul alegerilor începând cu 1990[modificare | modificare sursă]

Alegeri Dată Președinte Prezență la vot Prim-ministru Partid Reprezentare în Parlament
Alegeri generale în România, 1990 20 mai 1990 Ion Iliescu 14.826.616

(86%)

Petre Roman
Theodor Stolojan 		FSN 66%
Alegeri generale în România, 1992 27 septembrie 1992 Ion Iliescu 12.496.430

(76%)

Nicolae Văcăroiu FDSN 34%
Alegeri generale în România, 1996 3 noiembrie 1996 Emil Constantinescu 13.088.388

(76%)

Victor Ciorbea
Radu Vasile
Mugur Isărescu 		CDR 30%
Alegeri generale în România, 2000 26 noiembrie 2000 Ion Iliescu 11.559.458

(65%)

Adrian Năstase PDSR (ulterior PSD) 36%
Alegeri legislative și prezidențiale, 2004 28 noiembrie 2004 Traian Băsescu 10.794.653

(58%)

Călin Popescu-Tăriceanu PNL-PD 31%
Alegeri legislative, 2008 30 noiembrie 2008 - 7.238.871[5]

(39%)

Emil Boc
Mihai Răzvan Ungureanu
Victor Ponta 		PDL 35%

Alegeri prezidențiale în România, 2009 22 noiembrie 2009 Traian Băsescu Tur 1:

9.946.748[6]

(54%)

Tur 2:

10.620.116[7]

(58%)

- PDL -
Alegeri legislative în România, 2012 9 decembrie 2012 - 7.694.180

(41%)[8]

Victor Ponta
Dacian Cioloș 		USL 68%
Alegeri prezidențiale în România, 2014 16 noiembrie 2014 Klaus Iohannis Tur 1:

9.723.232[9]

(53%)

Tur 2:

11.719.344[10]

(64%)

- PNL -
Alegeri legislative, 2016 11 decembrie 2016 - 7.323.368 (39%)[11] Sorin Grindeanu
Mihai Tudose

Viorica Dăncilă
Ludovic Orban

PSD 45%
Alegeri prezidențiale în România, 2019 24 noiembrie 2019 Klaus Iohannis Tur 1:

8.683.688[12]

(51%)

Tur 2: 9.086.696[13]

(54%)

- PNL -
Alegeri legislative, 2020 6 decembrie 2020 - 5.793.135 (33%)[14] Florin Cîțu
Nicolae Ciucă
Marcel Ciolacu 		PNL 25%

Rezultatul alegerilor locale începând cu 1992[modificare | modificare sursă]

Alegeri Dată Prezență la vot Prim-ministru Partid
Alegeri locale în România, 1992 9–23 febuarie 1992 65% (tur I)

50% (tur II)

Theodor Stolojan FSN
Alegeri locale în România, 1996 2–16 iunie 1996 56,47% (tur I)

54,7% (tur II)

Nicolae Văcăroiu PDSR
Alegeri locale în România, 2000 4–18 iunie 2000 50,85% (tur I)

46,93% (tur II)

Mugur Isărescu CDR (tehnocrat)
Alegeri locale în România, 2004 6–20 iunie 2004 54,23% (tur I)

50,17% (tur II)

Adrian Năstase PDSR/PSD
Alegeri locale în România, 2008 1–15 iunie 2008 8.504.787 (tur I)

8.829.208 (tur II)

49,38% (tur I)

48,34% (tur II)

Călin Popescu-Tăriceanu PNL
Alegeri locale în România, 2012 10 iunie 2012 9.809.257

56,39%[15]

Victor Ponta USL (PSD)
Alegeri locale în România, 2016 5 iunie 2016 8.477.346

48,43%[16]

Dacian Cioloș Tehnocrat
Alegeri locale în România, 2020 27 septembrie 2020 8.420.741

46,02%[17]

Ludovic Orban PNL

Rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European începând cu 2007[modificare | modificare sursă]

Alegeri Dată Prezență la vot Partid Grup europarlamentar
Alegeri pentru Parlamentul European în România, 2007 25 noiembrie 2007 5.370.171

(29,46%)

PD PPE
Alegeri pentru Parlamentul European în România, 2009 7 iunie 2009 5.035.297

(27,67%)

PSD S&D
Alegeri pentru Parlamentul European în România, 2014 25 mai 2014 5.911.794

(32,44%)

PSD S&D
Alegeri pentru Parlamentul European în România, 2019 26 mai 2019 9.445.041

(51,07%)

PNL PPE

Alegeri viitoare[modificare | modificare sursă]

Alegeri Dată
Alegeri locale în România, 2024 9 iunie 2024
Alegeri prezidențiale în România, 2024 15 septembrie 2024, posibil un tur 2 pe 29 septembrie 2024 dacă niciun candidat nu o să obțină peste 50% din voturi
Alegeri legislative în România, 2024 8 decembrie 2024
Alegeri pentru Parlamentul European în România, 2024 9 iunie 2024

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Sistemul ticăloșit al listelor de semnături, 12 octombrie 2016, Daniel Gorgonaru, Adevărul, accesat la 13 octombrie 2016
  2. ^ Biziday, Biziday 
  3. ^ Rețeta prin care partidele fură semnături ca să-și valideze listele de candidați. Paleologu: „Folosesc baze de date“, 13 octombrie 2016, Sinziana Ionescu, Adevărul, accesat la 13 octombrie 2016
  4. ^ Legea electorală, adoptată în Parlament. Pragul electoral a fost eliminat, 22 mai 2012, alba24.ro
  5. ^ Biroul Electoral Central - Romania. „PROCES VERBAL privind rezultatele finale ale alegerilor pentru CAMERA DEPUTAȚILOR 30 noiembrie 2008” (PDF). Accesat în . 
  6. ^ Biroul Electoral Central - România. „PROCES VERBAL privind rezultatul pentru alegerea Președintelui României 22 noiembrie 2009” (PDF). Accesat în . 
  7. ^ Biroul Electoral Central - România. „PROCE - VERBAL privind rezultatul pentru alegerea Președintelui României 6 decembrie 2009” (PDF). Accesat în . 
  8. ^ Biroul Electoral Central - România. „PROCES VERBAL privind rezultatele finale ale alegerilor pentru CAMERA DEPUTAȚILOR, 9 decembrie 2012” (PDF). Accesat în . 
  9. ^ Biroul Electoral Central - România. „PROCES - VERBAL privind rezultatul votării pentru alegerea PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI 2 noiembrie 2014” (PDF). Accesat în . 
  10. ^ Biroul Electoral Central - România. „PROCES - VERBAL privind rezultatul votării pentru alegerea PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI 16 noiembrie 2014”. Accesat în . 
  11. ^ Biroul Electoral Central - România. „Alegeri parlamentare Decembrie 2016”. Accesat în . 
  12. ^ Biroul Electoral Central - România. „Prezenta vot”. Accesat în . 
  13. ^ Biroul Electoral Central - România. „Prezenta vot”. Accesat în . 
  14. ^ Biroul Electoral Central - România (). „Prezenta vot”. Accesat în . 
  15. ^ „Rezultate | BEC - Alegeri pentru Autoritatile Administratiei Publice locale 2012”. beclocale2012.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 
  16. ^ „2016bec.ro”. www.2016bec.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 
  17. ^ Biroul Electoral Central - România. „Prezenta vot”. Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]


v • d • m
Alegeri și referendumuri în România
Alegeri parlamentare

1864 • 1866 (apr) • 1866 (nov) • 1869 • 1870 • 1871 • 1875 • 1876 • 1879 • 1883 • 1884 • 1888 • 1891 • 1892 • 1895 • 1899 • 1901 • 1905 • 1907 • 1911 • 1912 • 1914 • 1918 • 1919 • 1920 • 1922 • 1926 • 1927 • 1928 • 1931 • 1932 • 1933 • 1937 • 1939 • 1946 • 1948 • 1952 • 1957 • 1961 • 1965 • 1969 • 1975 • 1980 • 1985 • 1990 • 1992 • 1996 • 2000 • 2004 • 2008 • 2012 • 2016 • 2020 • 2024

Alegeri locale

1992 • 1996 • 2000 • 2004 • 2008 • 2009 (parțiale) • 2012 • 2016 • 2017 (parțiale) • 2020 • 2021 (parțiale) • 2024

Alegeri pentru Parlamentul European

2007 • 2009 • 2014 • 2019 • 2024

Alegeri prezidențiale

1990 • 1992 • 1996 • 2000 • 2004 • 2009 • 2014 • 2019 • 2024

Referendumuri

1864 • 1866 • 1938 • 1941 (mar) • 1941 (nov) • 1986 • 1991 • 2003 • 2007 (mai) • 2007 (nov) • 2009 • 2012 • 2018 • 2019

Parlamentul Moldovei

1832 • 1837 • 1842 • 1847 • 1857 (iul) • 1857 (sep) • 1858 • 1860

Domnul Moldovei
Parlamentul Țării Românești

1831 • 1836 • 1841 • 1846 • 1857 • 1859 • 1860 • 1861

Domnul Țării Românești

1842 • 1859

v • d • m
Europa Alegeri în Europa
State suverane
Cu recunoaștere
limitată
State dependente
și alte teritorii
Alte entități
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Alegeri_în_România&oldid=16195822