Soare

Soarele este steaua cea mai apropiată de Pământ. Acesta este motivul pentru care astronomii au studiat-o mai mult decât pe celelalte. Astfel, ei pot cunoaşte compoziţia si modul în care acţionează asupra planetei noastre.

Datorită faptului că se afla atat de aproape, aceasta este steaua cea mai bine cunoscută. Astronomii disting chiar detaliile de la suprafaţa sa (cele mai mici au o întindere de 150 km). În comparaţie cu Pământul, Soarele este gigantic. Volumul sau ar putea cuprinde 1 300 000 de planete ca a noastră, iar de-a lungul diametrului sau s-ar putea alinia 109. Soarele este o imensă sferă de gaz foarte cald, a carui masa o depaşeşte de 300 000 de ori pe cea a Pământului. La suprafaţa ponderabilitatea este de aproximativ 28 de ori mai puternică decat cea de pe Pământ. Totuşi Soarele nu este decât o stea foarte obişnuită. Pentru astronomi este o adevarata sansa sa poata studia o stea atat de banala: tot ceea ce afla prin studierea Soarelui ii ajuta sa inteleaga mai bine celelalte stele.

Lumina orbitoare a Soarelui provine de la un invelis de grosime mai mica de 300 km, fotosfera. Aceasta este cea care da impresia ca Soarele are o margine bine delimitata. Temperatura sa este de aproximativ 6000 grade Celsius. Vazuta prin telescop, ea se prezinta sub ca o retea de celule mici, stralucitoare sau granule aflate intr-o permanenta agitatie. Fiecare granula este o bula de gaz de marimea unei tari ca Franta. Ea apare, se transforma si dispare in aproximativ zece minute. Pe alocuri, suprafata Soarelui prezinta niste pete intunecate numite pete solare, care au fost foarte studiate dupa inventarea lunetei si a telescopului. Urmarindu-le zi de zi, observam ca ele nu raman in acelasi loc. Aceasta deplasare dovedeste ca Soarele se invarteste in jurul propriei sale axe.

Petele solare au un aspect intunecat pentru ca ele sunt mai putin calde decat regiunile din jur. Ele sunt adeseori asociate in perechi care se comporta ca polii unui enorm magnet. Pot ramene vizibile timp de mai multe saptamani. Numarul petelor care pot fi observate pe Soare variaza dupa un ciclu de 11 ani.