Grecia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Grecia, sau Republica Elenă (Ελληνική Δημοκρατία, Ellinikí Dhimokratía) este o ţară din sud-estul Europei membră OTAN, Uniunea Europeană şi zona euro.

Grecia este situată în peninsula balcanică, în sudul Bulgariei, Macedoniei şi Albaniei şi în vestul Turciei. Are un litoral de 13.676 km la Mările Egee, Ioniană şi Meditearană. Privită de mulţi ca şi leagănul civilizaţiei vestice, Grecia are o istorie lungă şi bogată în care şi-a răspândit influenţa pe trei continente.


Ελληνική Δημοκρατία
Ellinikí Dhimokratía

Fișier:Steag Grecia mediu.png Fișier:Greece coa.png
(în detaliu)
Deviză naţională: « Eleftheria i thanatos
(greacă: Libertate sau moarte) »
Limbă oficialăgreaca
Capitală Atena
PreşedinteKostis Stephanopoulos
Prim-ministru Konstantinos Simitis
Suprafaţă
 - Total
 - % apă
Locul 94


131.940 km²


0,86%
Populaţie


 - Total (2000)


 - Densitate
Locul 70


10.623.835 locuitori


80,5 loc/km²
Independenţă
 - declarată
 - Recunoscută
De Imperiul Otoman
25 martie 1821
1828
MonedăEuro¹, Monedele euro greceşti
Fus orarUTC +2
Imn naţionalImnos pros tin Eleftherian
Cod Internet.GR
Prefix 30
(1) Înainte de 2001 : drahma grecească

Istorie

Ţârmurile Mării Egee au văzut dezvoltarea primelor civilizaţii europene, şi anume cele ale minoanilor şi miceenilor. După ce acestea au început să cadă a urmat o Eră Neagră până în 800 î.Hr., când a apărut o nouă civilizaţie elenă. A fost Grecia oraşelor-state care stabilea colonii în Mediterană, care rezista invaziilor perşilor şi a cărei cultură va fi baza civilizaţiei elene, după căderea imperiului lui Alexandru cel Mare (rege al Macedoniei).

Această cultură a avut o influenţă majoră asupra romanilor, care deşi au reuşit să treacă de armata grecească decăzută în 168 î.Hr., au fost cuceriţi ei însuşi de civilizaţie. Pe când era o provincie a Imperiului Roman, Grecia domina cultura Mediteranei de est, iar când imperiul s-a împărţit în două, Imperiul Roman de Răsărit sau Bizantin, cu centrul la Constantinopol, a primit o natură grecească. Din secolul IV până în secolul XV, Imperiul Roman de Răsărit a supravieţuit atacurilor din vest şi din est, până când pe 29 mai 1453, Constantinopulul a căzut în faţa otomanilor.

Domnia otomană se va păstra până în 1821 când grecii îşi declară independenţa. După încheierea Războiul Grec de Independeţă în 1828, Grecia alege calea unei monarhii (1833). În secolul XIX şi la începutul secolului XX, Grecia încearcă să-şi însuşească populaţia vorbitoare de greacă din Imperiul Otoman, crescând încetul cu încetul în teritoriu şi populaţie, până în 1947, când ajuge la mărimea sa de astăzi.

După Al Doilea Război Mondial, Grecia a trecut printr-un război civil ce a durat până în 1949, după care a aderat la OTAN în 1952. Pe 21 aprilie 1967 armata a preluat puterea în urma unei lovituri de stat, formând aşa-numitul Regim al Coloneilor. În 1973 regimul a abolit monarhia greacă. Problema Ciprului a dus la prăbuşirea dictaturii militare în 1974 şi la stabilirea unei republici democratice în 1975, după un plebiscit. Grecia a aderat la Uniunea Europeană în 1981 şi a adoptat Euro ca şi monedă în 2001 (vezi Monedele euro greceşti).


Politică

Periferii

Grecia este formată din 13 regiuni administrative numite periferii, care sunt împărţite la rândul lor în 51 de prefecturi (nomoi, singular - nomos):


Pe lângă acestea există o regiune autonomă, Muntele Athos (Ayion Oros - Muntele Sfânt), un stat monastic sub suveranitate grecească.

Nomoi sunt divizate în 147 eparchies (singular eparchia), care sunt împărţite în 1.013 localităţi: 130 localităţi urbane (dimi) şi 901 comunităţi rurale (kinotites). Înainte de 1999, existau 5.775 lde autorităţi locale: 361 demoi, 5.560 koinotites, împărţite în 12.817 localităţi (oikosmoi).

Geografie

Articol principal: Geografia Greciei

Economie

Articol principal: Economia Greciei

Demografie

Pe lângă vorbitorii de greacă există şi câteva limbi vorbite de minorităţi.

Cele mai importante limbi ale minorităţilor sunt:

albaneza
aromâna (în Grecia centrală, cca. 100.000 vorbitori activi din grupa aromânilor, sau chiar a vlahilor, cca. 300.000 de vorbitori activi)
bulgara (30.000)
macedoneana
turca, în Tracia

Aproximativ 95% din populaţie aparţine Bisericii Ortodoxe Greceşti. Această Biserică cunoaşte o influenţă importantă asupra formării grecilor ca adulţi. Pe lângă ortodoxism, în Grecia există şi comunităţi musulmane, catolice, protestante sau iudaice.

Cultură

Articol principal: Cultura Greciei

Santorini
Santorini — Arhitectură zipic grecească

Legături externe