Cablu electric

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Cablul electric este un fir conductor folosit pentru transmis la distanţă energie electrică sau semnale de telefonie fixă.

În afară de materiale conductoare, structura cablului electric poate cuprinde poate şi materiale electroizolante, materiale de impregnare sau materiale de protecţie.

Materiale conductoare

Dintre materialele conductoare amintim : cuprul, care este folosit datorita rezistivităţii reduse si proprietăţilor mecanice. Diametrele principale pentru conductoare folosite sunt de 0.4, 0.6, 0.8, si pana la 1.4mm. pana la dimensiunea de 0.8mm sunt cabluri urbane iar de la 0.8 la 1.4mm sunt cabluri interurbane. Un alt material folosit in cabluri este aluminiul, dar acesta se prelucreaza mai greu si are proprietati electrice si mecanice mai slabe decat cuprul. Cuprul are cea mai mica rezistivitate electrica dupa argint. Iniţial cuprul are impurităţi de nichel, zinc, fier sau plumb, însă prin prelucrare electrolitică rezultă o puritate de 99.95%. Cuprul rezultat se numeşte cupru electrolitic.

Materiale electroizolante

Materialele electroizolante se folosesc ca izolanti pentru conductoare sau intre conductoare si mantaua cablului. Se folosesc hartia electroizolanta cu calitati speciale care se trage in benzi, polietilena ca izolatie pentru cabluri, policlorura de vinil pentru fabricarea mantalei, polistirenul la cabluri de frecventa inalta si cabluri coaxiale.

Materiale de impregnare

Ca material de impregnare se foloseste bitumul si se utilizeaza in amestecuri la cabluri interurbane impreuna cu materiale textile ca suport pentru armatura de otel.

Utilizare

Dupa modul de utilizare cablurile pot fi :

  • -urbane
  • -interurbane
  • -intercomunicatie
  • -speciale

iar dupa modul de instalare :

  • -subterane (in sapatura)
  • -in canalizatie, de fatada
  • -aeriene
  • -subfluviale, submarine

Caracteristici

Dupa fabricatie, si in depozite cablurile sunt supuse unor probe electrice si mecanice : proba de scurtcircuit si atingere intre conductoare, proba de continuitate, proba de atingere cu mantaua, proba de izolament, proba de strapungere, proba de presiune, proba de uniformitate a camasii, proba de dilatare a camasii cablului, etc.
Parametrii primari :
Rezistenţa -- ( Ω/km ).
Inductanţa

  • - interioara - depinde de calitatile magnetice ale materialului si frecventei de lucru.
  • - exterioara - depinde de dimensiunile conductorului.

Capacitatea – pentru 1 km , depinde de diametrul conductoarelor si permitivitatea materialului izolant.
Conductivitatea transversala ( perditanta) – exprima pierderile de energie ce se produc datorita imperfectiunii izolatiei si distantei mari dintre conductoare, depinde de frecventa de lucru si natura dielectricului. Impedanta caracteristica – este raportul dintre tensiunea si intensitatea curentului si exprima opozitia intmpinata de o unda electromagnetica in propagarea ei pe un anume circuit. Aceasta marime nu depinde de lungimea circuitului.
Constanta de propagare – caracterizeaza variatia puterii undei electromagnetice in timpul propagarii prin circuit