Republica Moldova
[[pl:Mo%B3dawia]]
Republica Moldova este o ţară fară ieşire la mare situată în estul Europei între România la vest şi Ucraina la est. Graniţa cu România urmează râurile Prut şi Dunăre.
Un vechi teritoriu românesc, ocupat de Rusia pentru prima dată în perioada 1812-1918 şi reocupat între 1940-1991 (timp în care a avut statutul de republică sovietică). Odată cu dezmembrarea Uniunii Sovietice, Republica Moldova a devenit un stat independent.
Republica Moldova are şi un teritoriu de dincolo de Nistru, denumit Transnistria, locuit în majoritate de ruşi, care a fost adăugat Republicii Sovietice Moldova pentru ca in perioada interbelică, in aceasta zonă a existat o Republica Sovietică Moldovenească.
| ||||
| Deviză naţională: Nu are | ||||
 | ||||
| Limbi oficiale: | Moldovenească (Română) (+ rusă în Transnistria şi Găgăuzia, ucraineană în Transnistria, găgăuză în Găgăuzia) | |||
| Capitală | Chişinău | |||
| Preşedinte | Vladimir Voronin | |||
| Prim Ministru | Vasile Tarlev | |||
| Suprafaţă - Total - % apă | Locul 135 33.843 km² 1,4% | |||
| Populaţie
- Densitate | Locul 116
131/km² | |||
| Independenţă
- Data | De la Uniunea Sovietică
27 August 1991 | |||
| Monedă | Leu moldovenesc | |||
| Fus orar | UTC +2 | |||
| Imn naţional | Limba Noastră | |||
| Cod Internet | .MD | |||
| Prefix internaţional | 373 | |||
Istorie
Articol principal: Istoria Moldovei
Teritoriul Moldovei a fost locuit în trecut de către daci. Situată pe o rută strategică între Asia şi Europa, Moldova a suferit multe invazii, incluzând cea a ruşilor Kievan şi a mongoliilor.
În Evul Mediu provincia Basarabia (incluzând cea mai mare parte a Moldovei de astăzi, dar fără unele zone nordice şi sudice) forma partea de est a principatului Moldova. Principatul a devenit tributar al Imperiului Otoman, dar în 1812, prin Tratatul de la Bucureşti, Basarabia a devenit parte a Rusiei. Partea vestică a Moldovei a devenit mai târziu parte din România.
După Revoluţia Rusă, Basarabia a devenit oficial o republică independentă în 1918, dar s-a unit cu România în acelaşi an. Pactul Molotov-Ribbentrop a permis URSS să ocupe Basarabia în iunie 1940, şi deşi retrase în 1941, trupele sovietice au reocupat zona în august 1944. Sub conducerea Uniunii Sovietice părţile de nord şi de sud (locuite de români şi ucrainiei) au fost transferate Ucrainei şi Transnistria (locuită în principal de ruşi) s-a alipit ţării într-o uniune sovietică ce acoperea întreg teritoriul Moldovei curente.
Când URSS a intrat în colaps în august 1991, Moldova şi-a declarat independeţa, devenind un membru al Comunităţii Statelor Independente post-sovietice, în acel decembrie, împreună cu aproape toate statele din forma republică sovietică.
Iniţial, a existat o mişcare pentru reunificarea României, dar în martie 1994 un referendum a arătat că marea majoritate a votanţilor au continuat să favorizeze independenţa.
Politică
Articol principal: Politica Moldovei
Parlamentul moldovean unicameral, are 101 de locuri, iar membri săi sunt aleşi prin vot popular la fiecare 4 ani. Parlamentul alege apoi preşedintele, care are funcţia de şef al statului. Preşedintele indică un prim-ministru ca şi şef al guvernului care la rândul său asamblează un cabinet, ambele cu acordul Parlamentului.
În prezent cel mai mare partid din parlament este Partidul Comunist al Moldovei (Partidul Comuniştilor din Moldova, sau PCM), din care provine şi preşedintele în prezent.
Raioane
Articol principal: Raioanele Republicii Moldova
Republica Moldova este împărţită în 32 de raioane, 3 municipalităţi (Chişinău, Bălţi şi Bender) şi două regiuni semi-auonome (Găgăuzia şi Transnistria, a căror statut este disputat).
- Anenii Noi
- Basarabeasca
- Briceni
- Cahul
- Cantemir
- Călăraşi
- Căuşeni
- Cimişlia
- Criuleni
- Donduşeni
- Drochia
- Dubăsari
- Edineţ
- Faleşti
- Floreşti
- Glodeni
- Hînceşti
- Ialoveni
- Leova
- Nisporeni
- Ocniţa
- Orhei
- Rezina
- Rîşcani
- Sîngerei
- Soroca
- Străşeni
- Şoldăneşti
- Ştefan Voda
- Taraclia
- Teleneşti
- Ungheni
Până în februarie 2003, Republica Moldova a fost împărţită în 9 judeţe, un municipiu şi două unităţi teritoriale:
- Bălţi
- Cahul
- Chişinău (municipalitate)
- Judeţul Chişinău
- Edineţi
- Găgăuzia (unitate teritorială autonomă)
- Lăpuşna
- Orhei
- Soroca
- Stânga Nistrului (unitate teritorială)
- Tighina
- Ungheni
Partea Moldovei de la est de râul Nistru, Transnistria - populată mai ales de către etnici ruşi - a cerut independenţa în 1992, temându-se de reunificarea Moldovei cu România. Forţele ruse ucrainene au intervenit, şi au au rămas acolo pentru a menţine pacea.
Ţinând că nici o altă ţară nu recunoaşte independenţa Transnistriei, aceasta este de jure o parte a Moldovei, deşi în relitate nu este controlată de guvernul moldovean.
Geografie
Articol principal: Geografia Moldovei
Graniţa vestică a Moldovei este formată din râul Prut, care se varsă în Dunăre înainte de a face contact cu marea Neagră. În nord-est, Nistrul este cel mai important râu, parcurgând ţara de la nord la sud.
Ţara nu are ieşire la mare, deşi este foarte apropriată de Marea Neagră. Deşi partea nordică este deluroasă, cele mai înalte culmi nu depăşesc 430 m (cel mai înalt punct fiind Dealul Bălăneşti).
Moldova are un climat temperat continental, cu veri calde, dar ierni uscate.
Prinicpalele oraşe ale ţării sunt capitala Chişinău, în centrul ţării, Tiraspol (în Transnistria), Bălţi şi Bender.
Economia
Articol principal: Economia Moldovei
Moldova se bucură de un climat favorabil şi de un pământ fertil, însă nu are depozite minerale mari. În consecinţă, economia depinde în principal de agricultură, formată din fructe, legume, vin, şi tutun.
Moldova trebuie să importe toate rezervele sale de petrol, cărbune şi gaze naturale, în principal din Rusia.
Ca şi parte a liberalizării ambiţioase a economiei, Moldova a introdus o monedă de schimb convertibilă, a îngheţat toate preţurile, a oprit creditele preferenţiale pentru firmele de stat, a început procesul de privatizare, a eliminat controalele pentru exporturi şi a îngheţat dobânzile. Guvernul a intrat în relaţii cu Banca Mondială şi cu FMI pentru a promova creşterea economică.
Economia s-a întors la creşterea pozitivă de 2.1% în 2000 şi 6.1% în 2001. Creşterea a rămas puternică şi în 2002, în parte datorită începerii de pe o bază mică. Continuarea liberalizării este pusă sub semnul întrebării, din cauza faptului că s-au mărit forţele puternice politice, în rezerva controalelor guvernamentale. Economia a rămas vulnerabilă preţurilor din când în când mai mari al benzinei, vremii nefavorabile pentru agricultură şi din cauza scepticismului investitorilor străini.
Populaţia
Articol principal: Demografia Moldovei
Majoritatea moldovenilor, în jur de about 65%, sunt de descendenţă română, vorbind româna, deşi, din motive politice, limba este numită moldovenească prin Constituţie.
Ruşii şi ucrainienii formează minorităţii mari (fiecare în jur de 13%), majoritatea localizaţi în Transnistria, ca şi un grup de găgăuzi (5%).
Toate aceste grupuri etnice vorbesc propria lor limbă. Aproape toţi moldovenii sunt creştini ortodocşi, cu excepţia unui număr redus de evrei.
Cultura
Articol principal: Cultura Moldovei
Diverse teme
- Comunicaţii în Moldova
- Transportul în Moldova
- Armata Moldovei
- Relaţiile externe ale Moldovei
- Securitatea internă a Moldovei
- Crime în Moldova
Legături externe
- Moldova.MD - Situl oficial al guvernului
- Parlamentul - Situl oficial al parlamentului
- Turism.md - Situl oficial al ministerului turismului