Marghita și Republica Moldova: Diferență între pagini

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Diferență între pagini)
Conținut șters Conținut adăugat
Fără descriere a modificării
 
Fără descriere a modificării
 
Linia 1: Linia 1:
[[en:Moldova]]
'''Marghita''' este un oras in judetul [[Bihor]], [[Transilvania]], [[Romania]]. Are o populatie de 18.650 ([[2001]]).
[[de:Moldawien]]
[[nl:Republiek Moldavië]]
[[pl:Mo%B3dawia]]
[[sv:Moldavien]]


'''Republica Moldova''' este o ţară fară ieşire la mare situată în Estul [[Europa|Europei]] între [[România]] la vest şi [[Ucraina]] la est. Graniţa cu România urmează râurile [[Prut]] şi [[Dunăre]].
<hr>

<center>''[[Bihor]]'' | ''[[Romania]]''</center>
Un vechi teritoriu românesc, ocupat de [[Rusia]] pentru prima dată în perioada [[1812]]-[[1918]] şi reocupat între [[1940]]-[[1991]] (când a devenit o republică sovietică). Odată cu dezmembrarea Uniunii Sovietice, ''Republica Moldova'' a devenit un stat independent.

Republica Moldova conţine şi un teritoriu de dincolo de [[Nistru]], denumit [[Transnistria]], locuit în majoritate de ruşi, care a fost adăugat Republicii Sovietice Moldova în schimbul sudului [[Basarabia|Basarabiei]].

<table border="1" cellpadding="2" cellspacing="0" align="right" width="270px">
<caption><font size="+1">'''Republica Moldova'''</font></caption>
<tr><td style="background:#efefef;" align="center" colspan=2>
<table border="0" cellpadding="2" cellspacing="0">
<tr><td align="center" width="130px">[[Imagine:Moldova_flag_medium.png]]</td>
<td align="center" width="130px" rowspan="2" height="125px">[[Imagine:Mda_coa.gif]]</td></tr>
<tr><td align="center" width="130px">([[Steagul Republicii Moldova|în detaliu]])</td>
</table></td></tr>
<tr><td align="center" colspan=2 style="border-bottom:3px solid gray;"><font size="-1">''[[Deviză]] naţională: Nu are''</font></td></tr>
<tr><td align="center" colspan=2 style="border-bottom:3px solid gray;">[[Imagine:md-map.jpg]]</td></tr>
<tr><td>Limbi oficiale: </td><td>[[Limba moldovenească|Moldovenească]] ([[Limba română|Română]])</td></tr>
<tr><td>[[Capitală]] </td><td>[[Chişinău]]</td></tr>
<tr><td>Preşedinte</td><td>[[Vladimir Voronin]]</td></tr>
<tr><td>Prim Ministru</td><td>[[Vasile Tarlev]]</td></tr>
<tr><td>Suprafaţă<br>&nbsp;- Total <br>&nbsp;- % apă</td><td>[[Lista ţărilor după suprafaţă|Locul 135]] <br> 33.843 km&sup2; <br> 1,4%</td></tr>
<tr><td>[[Populaţie]]
<br>&nbsp;- Total ([[2002]])
<br>&nbsp;- [[Densitatea populaţiei|Densitate]] </td><td>[[Lista ţărilor după populaţie|Locul 116]]
<br> 4.431.570
<br> 131/km&sup2; </td></tr>
<tr><td>[[Independenţă]]
<br>&nbsp;- Data </td><td>[[Căderea Uniunii Sovietice|De la Uniunea Sovietică]]
<br> [[27 August]] [[1991]]</td></tr>
<tr><td>[[Monedă]] </td><td>[[Leu moldovenesc]]</td></tr>
<tr><td>[[Fus orar]] </td><td>[[UTC]] +2</td></tr>
<tr><td>[[Imn naţional]] </td><td>[[Limba Noastră]]</td></tr>
<tr><td>Cod Internet</td><td>.MD</td></tr>
<tr><td>[[Lista prefixelor telefonice internaţionale|Prefix internaţional]]</td><td>373</td></tr>
</table>

== Istorie ==
''Articol principal: [[Istoria Moldovei]]''

Teritoriul Moldovei a fost locuit în trecut de către [[Dacia|daci]]. Situată pe o rută strategică între [[Asia]] şi [[Europa]], Moldova a suferit multe invazii, incluzând cea a [[Ruşi|ruşilor Kievan]] şi a [[mongoli]]ilor.

În [[Evul Mediu]] provincia Basarabia (incluzând cea mai mare parte a Moldovei de astăzi, dar fără unele zone nordice şi sudice) forma partea de est a [[principat]]ului [[Moldova]]. Principatul a devenit tributar al [[Imperiul Otoman|Imperiului Otoman]], dar în [[1812]], prin [[Tratatul de la Bucureşti, 1812|Tratatul de la Bucureşti]], Basarabia a devenit parte a [[Rusia|Rusiei]]. Partea vestică a Moldovei a devenit mai târziu parte din [[România]].

După [[Revoluţia Rusă]], Basarabia a devenit oficial o republică independentă în [[1918]], dar s-a unit cu România în acelaşi an. [[Pactul Molotov-Ribbentrop]] a permis [[URSS]] să ocupe Basarabia în iunie [[1940]], şi deşi retrase în [[1941]], trupele sovietice au reocupat zona în august [[1944]]. Sub conducerea Uniunii Sovietice părţile de nord şi de sud (locuite de români şi ucrainiei) au fost transferate Ucrainei şi [[Transnistria]] (locuită în principal de ruşi) s-a alipit ţării într-o uniune sovietică ce acoperea întreg teritoriul Moldovei curente.

Când [[URSS]] a intrat în colaps în august [[1991]], Moldova şi-a declarat independeţa, devenind un membru al [[Comunitatea Statelor Independente|Comunităţii Statelor Independente]] post-sovietice, în acel decembrie, împreună cu aproape toate statele din forma republică sovietică.

Iniţial, a existat o mişcare pentru reunificarea României, dar în martie [[1994]] un [[referendum]] a arătat că marea majoritate a votanţilor au continuat să favorizeze independenţa.

== Politică ==
''Articol principal: [[Politica Moldovei]]''

[[Parlament]]ul moldovean [[unicameral]], are 101 de locuri, iar membri săi sunt aleşi prin vot popular la fiecare 4 ani. Parlamentul alege apoi [[preşedinte]]le, care are funcţia de [[şeful statului|şef al statului]]. Preşedintele indică un [[prim-ministru]] ca şi [[seful guvernului|şef al guvernului]] care la rândul său asamblează un [[cabinet guvernamental|cabinet]], ambele cu acordul Parlamentului.

În prezent cel mai mare partid din parlament este [[Partidul Comunist al Moldovei]] (''Partidul Comuniştilor din Moldova'', sau PCM), din care provine şi preşedintele în prezent.

== Judeţe ==
''Articol principal: [[Judeţele Republicii Moldova]]''

Republica Moldova este împărţită în 9 judeţe, un municipiu şi două unităţi teritoriale:

* [[Judeţul Bălţi|Bălţi]]
* [[Judeţul Cahul|Cahul]]
* [[Chişinău]] (municipalitate)
* [[Judeţul Edineţ|Edineţ]]
* [[Găgăuzia]] (unitate teritorială autonomă)
* [[Judeţul Lăpuşna|Lăpuşna]]
* [[Judeţul Orhei|Orhei]]
* [[Judeţul Soroca|Soroca]]
* [[Stânga Nistrului]] (unitate teritorială)
* [[Judeţul Tighina|Tighina]]
* [[Judeţul Ungheni|Ungheni]]

Partea Moldovei de la est de râul [[Nistru]], [[Transnistria]] - populată mai ales de către etnici [[Rusia|ruşi]] - a cerut independenţa în [[1992]], temându-se de reunificarea Moldovei cu [[România]]. Forţele ruse [[Ucraina|ucrainene]] au intervenit, şi au au rămas acolo pentru a menţine pacea.

Ţinând că nici o altă ţară nu recunoaşte Moldova, este ''de jure'' o parte a Moldovei, deşi în relitate nu este controlată de guvernul moldovean.

== Geografie ==
''Articol principal: [[Geografia Moldovei]]''

Graniţa vestică a Moldovei este formată din râul [[Prut]], care se varsă în [[Dunăre]] înainte de a face contact cu [[marea Neagră]]. În nord-est, [[Nistru]]l este cel mai important râu, parcurgând ţara de la nord la sud.

Ţara nu are ieşire la mare, deşi este foarte apropriată de Marea Neagră.
Deşi partea nordică este deluroasă, cele mai înalte culmi nu depăşesc 430 m (cel mai înalt punct fiind [[Dealul Bălăneşti]]).

Moldova are un [[climă temperată|climat temperat]] continental, cu veri calde, dar ierni uscate.

Prinicpalele oraşe ale ţării sunt capitala [[Chişinău]], în centrul ţării, [[Tiraspol]] (în Transnistria), [[Bălţi]] şi [[Bender]].

== Economia ==
''Articol principal: [[Economia Moldovei]]''

Moldova se bucură de un climat favorabil şi de un pământ fertil, însă nu are depozite [[minereu|minerale]] mari. În consecinţă, economia depinde în principal de [[agricultură]], formată din fructe, legume, [[vin]], şi [[tutun]].

Moldova trebuie să importe toate rezervele sale de [[petrol]], [[cărbune]] şi [[gaze naturale]], în principal din [[Rusia]].

Ca şi parte a liberalizării ambiţioase a economiei, Moldova a introdus o monedă de schimb convertibilă, a îngheţat toate preţurile, a oprit creditele preferenţiale pentru firmele de stat, a început procesul de [[privatizare]], a eliminat controalele pentru exporturi şi a îngheţat dobânzile. Guvernul a intrat în relaţii cu [[Banca Mondială]] şi cu [[FMI]] pentru a promova creşterea economică.

Economia s-a întors la creşterea pozitivă de 2.1% în [[2000]] şi 6.1% în [[2001]]. Creşterea a rămas puternică şi în [[2002]], în parte datorită începerii de pe o bază mică. Continuarea liberalizării este pusă sub semnul întrebării, din cauza faptului că s-au mărit forţele puternice politice, în rezerva controalelor guvernamentale. Economia a rămas vulnerabilă preţurilor din când în când mai mari al benzinei, vremii nefavorabile pentru agricultură şi din cauza scepticismului investitorilor străini.

== Populaţia ==
''Articol principal: [[Demografia Moldovei]]''

Majoritatea moldovenilor, în jur de about 65%, sunt de descendenţă română, vorbind [[Limba română|româna]], deşi, din motive politice, limba este numită [[Limba moldovenească|moldovenească]] prin Constituţie.

Ruşii şi ucrainienii formează minorităţii mari (fiecare în jur de 13%), majoritatea localizaţi în [[Transnistria]], ca şi un grup de [[Găgăuzi]] (5%).

Toate aceste grupuri etnice vorbesc propria lor limbă. Aproape toţi moldovenii sunt [[Ortodoxism Estic|creştini ortodocşi]], cu excepţia unui număr redus de [[Evreu|evrei]].

== Cultura ==
''Articol principal: [[Cultura Moldovei]]''

* [[Listă de moldoveni]]

== Diverse teme ==
* [[Comunicaţii în Moldova]]
* [[Transportul în Moldova]]
* [[Armata Moldovei]]
* [[Relaţiile externe ale Moldovei]]
* [[Securitatea internă a Moldovei]]
* [[Crime în Moldova]]

== Legături externe ==
* [http://e-gov.moldova.md/moldova(en).nsf Moldova.MD] - Situl oficial al guvernului
* [http://www.parlament.md/en.html Parlamentul] - Situl oficial al parlamentului
* [http://www.turism.md/eng Turism.md] - Situl oficial al ministerului turismului

Versiunea de la 4 februarie 2004 11:39

[[pl:Mo%B3dawia]]

Republica Moldova este o ţară fară ieşire la mare situată în Estul Europei între România la vest şi Ucraina la est. Graniţa cu România urmează râurile Prut şi Dunăre.

Un vechi teritoriu românesc, ocupat de Rusia pentru prima dată în perioada 1812-1918 şi reocupat între 1940-1991 (când a devenit o republică sovietică). Odată cu dezmembrarea Uniunii Sovietice, Republica Moldova a devenit un stat independent.

Republica Moldova conţine şi un teritoriu de dincolo de Nistru, denumit Transnistria, locuit în majoritate de ruşi, care a fost adăugat Republicii Sovietice Moldova în schimbul sudului Basarabiei.

Republica Moldova
Fișier:Moldova flag medium.png Fișier:Mda coa.gif
(în detaliu)
Deviză naţională: Nu are
Limbi oficiale: Moldovenească (Română)
Capitală Chişinău
PreşedinteVladimir Voronin
Prim MinistruVasile Tarlev
Suprafaţă
 - Total
 - % apă
Locul 135
33.843 km²
1,4%
Populaţie


 - Total (2002)


 - Densitate
Locul 116


4.431.570


131/km²
Independenţă
 - Data
De la Uniunea Sovietică
27 August 1991
Monedă Leu moldovenesc
Fus orar UTC +2
Imn naţional Limba Noastră
Cod Internet.MD
Prefix internaţional373

Istorie

Articol principal: Istoria Moldovei

Teritoriul Moldovei a fost locuit în trecut de către daci. Situată pe o rută strategică între Asia şi Europa, Moldova a suferit multe invazii, incluzând cea a ruşilor Kievan şi a mongoliilor.

În Evul Mediu provincia Basarabia (incluzând cea mai mare parte a Moldovei de astăzi, dar fără unele zone nordice şi sudice) forma partea de est a principatului Moldova. Principatul a devenit tributar al Imperiului Otoman, dar în 1812, prin Tratatul de la Bucureşti, Basarabia a devenit parte a Rusiei. Partea vestică a Moldovei a devenit mai târziu parte din România.

După Revoluţia Rusă, Basarabia a devenit oficial o republică independentă în 1918, dar s-a unit cu România în acelaşi an. Pactul Molotov-Ribbentrop a permis URSS să ocupe Basarabia în iunie 1940, şi deşi retrase în 1941, trupele sovietice au reocupat zona în august 1944. Sub conducerea Uniunii Sovietice părţile de nord şi de sud (locuite de români şi ucrainiei) au fost transferate Ucrainei şi Transnistria (locuită în principal de ruşi) s-a alipit ţării într-o uniune sovietică ce acoperea întreg teritoriul Moldovei curente.

Când URSS a intrat în colaps în august 1991, Moldova şi-a declarat independeţa, devenind un membru al Comunităţii Statelor Independente post-sovietice, în acel decembrie, împreună cu aproape toate statele din forma republică sovietică.

Iniţial, a existat o mişcare pentru reunificarea României, dar în martie 1994 un referendum a arătat că marea majoritate a votanţilor au continuat să favorizeze independenţa.

Politică

Articol principal: Politica Moldovei

Parlamentul moldovean unicameral, are 101 de locuri, iar membri săi sunt aleşi prin vot popular la fiecare 4 ani. Parlamentul alege apoi preşedintele, care are funcţia de şef al statului. Preşedintele indică un prim-ministru ca şi şef al guvernului care la rândul său asamblează un cabinet, ambele cu acordul Parlamentului.

În prezent cel mai mare partid din parlament este Partidul Comunist al Moldovei (Partidul Comuniştilor din Moldova, sau PCM), din care provine şi preşedintele în prezent.

Judeţe

Articol principal: Judeţele Republicii Moldova

Republica Moldova este împărţită în 9 judeţe, un municipiu şi două unităţi teritoriale:

Partea Moldovei de la est de râul Nistru, Transnistria - populată mai ales de către etnici ruşi - a cerut independenţa în 1992, temându-se de reunificarea Moldovei cu România. Forţele ruse ucrainene au intervenit, şi au au rămas acolo pentru a menţine pacea.

Ţinând că nici o altă ţară nu recunoaşte Moldova, este de jure o parte a Moldovei, deşi în relitate nu este controlată de guvernul moldovean.

Geografie

Articol principal: Geografia Moldovei

Graniţa vestică a Moldovei este formată din râul Prut, care se varsă în Dunăre înainte de a face contact cu marea Neagră. În nord-est, Nistrul este cel mai important râu, parcurgând ţara de la nord la sud.

Ţara nu are ieşire la mare, deşi este foarte apropriată de Marea Neagră. Deşi partea nordică este deluroasă, cele mai înalte culmi nu depăşesc 430 m (cel mai înalt punct fiind Dealul Bălăneşti).

Moldova are un climat temperat continental, cu veri calde, dar ierni uscate.

Prinicpalele oraşe ale ţării sunt capitala Chişinău, în centrul ţării, Tiraspol (în Transnistria), Bălţi şi Bender.

Economia

Articol principal: Economia Moldovei

Moldova se bucură de un climat favorabil şi de un pământ fertil, însă nu are depozite minerale mari. În consecinţă, economia depinde în principal de agricultură, formată din fructe, legume, vin, şi tutun.

Moldova trebuie să importe toate rezervele sale de petrol, cărbune şi gaze naturale, în principal din Rusia.

Ca şi parte a liberalizării ambiţioase a economiei, Moldova a introdus o monedă de schimb convertibilă, a îngheţat toate preţurile, a oprit creditele preferenţiale pentru firmele de stat, a început procesul de privatizare, a eliminat controalele pentru exporturi şi a îngheţat dobânzile. Guvernul a intrat în relaţii cu Banca Mondială şi cu FMI pentru a promova creşterea economică.

Economia s-a întors la creşterea pozitivă de 2.1% în 2000 şi 6.1% în 2001. Creşterea a rămas puternică şi în 2002, în parte datorită începerii de pe o bază mică. Continuarea liberalizării este pusă sub semnul întrebării, din cauza faptului că s-au mărit forţele puternice politice, în rezerva controalelor guvernamentale. Economia a rămas vulnerabilă preţurilor din când în când mai mari al benzinei, vremii nefavorabile pentru agricultură şi din cauza scepticismului investitorilor străini.

Populaţia

Articol principal: Demografia Moldovei

Majoritatea moldovenilor, în jur de about 65%, sunt de descendenţă română, vorbind româna, deşi, din motive politice, limba este numită moldovenească prin Constituţie.

Ruşii şi ucrainienii formează minorităţii mari (fiecare în jur de 13%), majoritatea localizaţi în Transnistria, ca şi un grup de Găgăuzi (5%).

Toate aceste grupuri etnice vorbesc propria lor limbă. Aproape toţi moldovenii sunt creştini ortodocşi, cu excepţia unui număr redus de evrei.

Cultura

Articol principal: Cultura Moldovei

Diverse teme

Legături externe