Discuție:Nicolae Iorga

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Nicolae Iorga, personalitate covârşitoare, istoric, literat, profesor şi om politic. A jucat în cultura românească, în primele decenii ale secolului XX, "rolul lui Voltaire" (G.Călinescu). După studii elementare şi gimnaziale în Botoşani, termină Liceul National din Iaşi în 1888. Absolvă Universitatea din Iaşi într-un singur an cu diploma "magna cum laude". Continuă studiile universitare la Paris, Berlin şi Leipzig. În 1894 devine profesor de istorie la Universitatea din Bucureşti. Din 1911 membru activ al Academiei Române. Începând din 1922 ţine cursuri de vară la Vălenii de Munte (jud. Prahova). Dotat cu o memorie extraordinară, cunoştea istoria universală şi în special cea română în cele mai mici detalii. Nu este cu putinţă să-ţi alegi un domeniu din istoria românilor fără să constaţi că Nicolae Iorga a trecut deja pe acolo şi a tratat tema în mod fundamental. În timpul regimului comunist opera sa istorică a fost în mod conştient ignorată, istoria României fiind contrafăcută, în vederile regimului, de impostori ca Mihail Roller. Autor al unui număr uriaş de publicaţii: circa 1250 volume şi 25000 articole.

OPERA sa istorică cuprinde domenii diferite: monografii de oraşe, de domnii, de familii, istoria bisericii, a armatei, comerţului, literaturii, tipăriturilor, a călătorilor străini etc. Câteva din publicaţiile mai importante: Studii şi documente cu privire la istoria românilor, în 25 volume (1901-1913), Istoria imperiului otoman în 5 volume (apărută în limba germană: Geschichte des osmanischen Reiches, 1908-1913), Istoria românilor în 10 volume (1936-1939). Ca literat, Nicolae Iorga a scris poezii, drame istorice (Învierea lui Ştefan cel Mare, Tudor Vladimirescu, Doamna lui Eremia, Sfântul Francisc din Asisi şi altele), volume memorialistice (Oameni cari au fost, O viaţă de om, aşa cum a fost). În 1903 a preluat conducerea revistei "Sămănătorul". Ca om politic, a fost co-fondator al Partidului Naţional Democrat, în anii 1931-32 Prim-Ministru şi Ministru al Educaţiei Naţionale. Membru al parlamentului în mai multe legislaturi era un reputat orator, temut de adversarii săi politici. A avut o moarte tragică, fiind asasinat la 27.11.40 de un grup de legionari. I.-N. Petrovici

Pentru ce este textul asta în Discuţie, nu în articolul? Şi poate este copyvio... -- Jmabel (US) 22 Apr 2004 06:45 (UTC)
Şi eu m-am întrebat dacă nu e copyvio, însă nu am reuşit să-l regăsesc pe nicăieri. Arată ce-i drept destul de mult a copy/paste din altă sursă, nu ştiu dacă faptul că nu l-am găsit pe nicăieri e suficient ca să fie folosit. --Gutza 22 Apr 2004 08:26 (UTC)
Nu cred, este scris cu diacritice. Apoi mai erau în versiunea iniţială câteva greşeli care nu apar în mod normal într-o sursă (un document Word), care este scrisă cu diacritice : publicatţii, o grupă => un grup, Istoria imperiului otoman cu litere mici, OPERA scris cu litere mari. E puţin probabil să fie copiat. În plus, noi nu ştim , nu suntem genii, în afară de a-l întreba pe el, nu prea avem ce să facem. --Danutz 23 Apr 2004 14:50 (UTC)
O mare de cuvinte peste un pustiu de idei! Discuţia era necesară, articolul iniţial fiind scandalos: 3 1/2 rânduri despre Iorga, 10 rânduri despre sfârşitul său tragic. De altfel văd că cineva a preluat materialul din Discuţie şi l-a integrat - în cea mai mare parte - în articolul principal. Posibilităţile de documentare asupra acestui subiect aici sunt limitate. În plus eu nu sunt nici istoric, nici jurnalist. Am folosit modestele mele surse de informaţii şi cunoştinţe din trecut, pentru a oferi publicului mai multe date asupra uriaşei personalităţi care a fost Nicolae Iorga.-- ((Utilizator: Petrovici)) 23 Apr 2004 21:18
Domnule Petrovici, nu este o mare de cuvinte peste un pustiu de idei, ci o mare de cuvinte peste o întindere de griji. Dacă materialul Dvs. ar fi fost copiat de undeva -- şi nu puteam şti dacă era cazul -- atunci ar fi fost o problemă să-l integrăm în articol, fiindcă ar fi apărut problema plagiatului. Nimeni nu a contestat contribuţia Dvs. la acest articol, şi toată lumea ar fi de acord că articolul iniţial avea un conţinut modest. Însă cum aceasta a fost singura Dvs. contribuţie la Wikipedia (cel puţin de când vă folosiţi numele de utilizator), nu prea văd în ce calitate ne criticaţi atât de dur ("un pustiu de idei"; "articolul iniţial [era] scandalos"). Dacă aveţi timpul şi interesul pentru a o face, vă invităm cu drag să contribuiţi şi la alte articole. Însă nu are nici un rost să criticaţi munca unor oameni care, ca şi Dvs. şi încă mult mai mult, îşi pun în mod voluntar timpul şi calificarea intelectuală la dispoziţia acestui proiect. --Gutza 24 Apr 2004 11:11 (UTC)