Plevna: Diferență între versiuni

Navighează interactiv prin istoric

Conținut șters Conținut adăugat

VizualWikitext

Aliniat

Versiunea curentă din 18 martie 2023 00:55

Plevna

Плевен

— Oraș —

Stemă

Plevna

Plevna (Bulgaria)

Poziția geografică

Coordonate: 43°25′N 24°37′E / 43.417°N 24.617°E

UCATTU

56722

Guvernare

- Primar

Georg Spartanski[*] (2015)

Suprafață

- Total

85,087 km²

Altitudine

116 m.d.m.

Populație (2011)^[1]

- Total

106.954 locuitori

Fus orar

EET (+2)

- Ora de vară (DST)

EEST (+3)

Cod poștal

5800

Prefix telefonic

064

Localități înfrățite

- 20 orașe înfrățite

listă

Prezență online

site web oficial

Plevna (în bulgară Плевен, transliterat: Pleven) este un oraș în nordul Bulgariei, reședință a regiunii cu același nume.

Localitatea este cunoscută mai ales pentru rolul important pe care l-a avut în războiul ruso-turc din 1877-78. Căderea Plevnei în 1877 după patru luni de asediu din partea trupelor rusești și românești i-a determinat pe turci să ceară un armistițiu.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Componența etnică a orașului Pleven

Turci (1,41%)

Bulgari (89,18%)

Nicio identificare (7,99%)

Altele (1,8%)

La recensământul din 2011, populația orașului Pleven era de 106.954 locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (89,18%) erau bulgari, cu o minoritate de turci (1,41%).^[1]^[2] Pentru 7,99% din locuitori nu este cunoscută apartenența etnică. De asemenea în Plevna trăiește o comunitate de români. ^[3]

Geografia[modificare | modificare sursă]

Plevna este localizată într-o regiune agricolă în inima câmpiei Dunării, înconjurată de dealuri calcaroase. Poziția centrală a orașului în nordul Bulgariei definește importanța sa ca un mare centru administrativ, economic, politic, cultural și de transport. Plevna este la distanță de 170 kilometri (106 mile) de capitala Bulgariei, Sofia, 320 km (199 mile) de Litoralul bulgăresc și 50 km (31 mile) la sud de Dunăre.

Clima[modificare | modificare sursă]

Climatul Plevnei este temperat-continental. Iernile sunt reci, cu multă zăpadă, temperaturile de obicei scad sub −20 °C (−4 °F). Primăverile sunt călduroase cu temperaturi ce ajung la 20 °C (68 °F). Veriile sunt foarte calde, iar temperaturile pot depăși 38–44 °C (100–111 °F). Temperatura medie anuală este de aproximativ 13 °C (55,4 °F)

Istoria[modificare | modificare sursă]

Preistoria și antichitatea[modificare | modificare sursă]

Cele mai vechi urme de așezări umane din zonă datează din Mileniul al V-lea î.Hr, în Neolitic.

Numeroase descoperiri arheologice, printre care și comoara Nikolaevo găsită în Bulgaria, sunt dovezi ale culturii bogate a tracilor, care au locuit în zonă de mii de ani.

La începutul noii ere, regiunea a devenit parte a provincii romane Moesia, și o fortificație numită Storgozia a apărut aproape de Plevna de astăzi, pe drumul de la Oescus (azi Ghighen) la Philippopolis (azi Plovdiv). Ulterior a evoluat într-o cetate . Unul dintre cele mai apreciate monumente arheologice din Bulgaria din această perioadă este bazilica timpurie creștină din secolul al IV-lea descoperită în apropierea orașului modern.

Evul Mediu[modificare | modificare sursă]

În perioada Evului Mediu, Plevna a fost o cetate bine dezvoltată a primului și a celui de-al doilea Imperiu Bulgar. Când slavii au populat zona, ei au dat așezării numele său contemporan, Plevna, fiind menționată pentru prima dată într-o cartă de către regele Ungariei, Ștefan al V-lea în 1270, în legătură cu o campanie militară în țările bulgare.

Dominația otomană[modificare | modificare sursă]

În timpul dominației otomane, Plevna a fost cunoscută ca Plevne în limba turcă, și-a păstrat aspectul și cultura bulgară. Multe biserici, școli și poduri au fost construite în timpul redeșteptării naționale a bulgarilor. În 1825, a fost deschisă prima școală seculară din oraș, urmată de prima școală de fete din Bulgaria în 1840, precum și prima școală de băieți un an mai târziu. Plevna a fost locul unde eroul național bulgar Vasil Levski a înființat în 1869 primul comitet revoluționar, parte a rețelei sale revoluționare naționale.

Asediul Plevnei[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Asediul Plevnei.

Orașul a fost o scena de luptă majoră în timpul războiului ruso-turc din 1877-187 pe care țarul Alexandru al II-lea al Rusiei a avut-o pentru eliberarea Bulgariei. Armata comună rusă și română a plătit scump pentru victorie, dar a deschis drumul spre înfrângerea Imperiului otoman în acest război, restabilirea Bulgariei ca stat și independența României față de Imperiul Otoman. Costul rușilor și al românilor a fost de 5 luni și 38000 de victime pentru a lua orașul după patru atacuri, ceea ce a fost una dintre bătăliile decisive ale războiului. Asediul este amintit ca o victorie punct de reper în Războiul de Independență al României, la 28 noiembrie 1877 Plevna a capitulat, iar Osman Pașa a predat orașul, garnizoana și sabia, colonelului român Mihail Cerchez .

Panorama Plevna, una dintre simbolurile orașului

Atracții Turistice[modificare | modificare sursă]

Până astăzi, Pleven și-a păstrat patrimoniul cultural și istoric. Sunt deosebit de interesante Muzeul Regional de Istorie, Panorama din Plevna, care prezintă bătăliile de cinci luni în timpul Războiului de Eliberare (1877 - 1878) și multe altele. Grădina orașului are numeroase monumente și fântâni.

În Plevna există următoarele atracții turistice din sutele de obiective turistice naționale ale Uniunii turistice bulgare.

Mausoleul-Capela "Sfântul Gheorghe Pobedonoseț";
Panorama "Epopeea Plevnei - 1877";
Muzeul Regional de Istorie

Istorice[modificare | modificare sursă]

Războiul ruso-turc (1877-1878) conectează aproape toate reperele istorice din oraș. Aproape 200 de monumente care amintesc de luptele care au avut loc în aceste locuri. În centrul orașului, în Piața Văzrajdane, există un mausoleu-mormânt al soldaților ruși și români uciși în timpul războiului. Un alt punct de reper este Panorama "Epopeea Plevnei - 1877", situată pe vârful unui deal. A fost creată în cinstea celei de-a 100-a aniversări a asediului de la Pleven, similară cu panorama Borodin de la Moscova. În apropiere se află reduta pe care generalul Mihail Skobelev a atacat-o de trei ori. În cinstea sa, parcul din jurul Panoramei se numește "Skobelev".

În plus față de monumentele războiului ruso-turc, bazele fortăreței romane Storgozia se află pe teritoriul parcului Kailăka. A fost construită în antichitatea târzie - secolele IV-VI, pe o suprafață de 31 de decare. Conservate și restaurate sunt: sistemul de fortificație și o bazilică creștină timpurie., care avea dimensiuni între 45 și 22 m, cu trei nave, trilobice, cu o colonadă pe partea sudică.

Parcuri[modificare | modificare sursă]

Plevna este renumită pentru Parcul Kailăka, construit în partea de nord a cheilor pitorești ale râului Tucienița, și include vechiul sit arheologic Storgozia.

Parcul Skobelev este situat pe câmpul de luptă, unde detașamentul generalului rus Mihail Skobelev se lupta pentru capturarea orașului Plevna. De atunci, zona a fost numită "Valea morții". În parc se află Panorama "Epopeea Plevnei - 1877". Există, de asemenea: osuarul, casa-muzeu "Stoian și Vladimir Zaimovi", tunuri autentice, zeci de movile și monumente frățești.

Note[modificare | modificare sursă]

^ ^a ^b „Distribuția pe vârste a populației localităților Bulgariei”. Institutul Național de Statistică al Bulgariei. Accesat în 15 octombrie 2013.
^ „Distribuția etnică a populației localităților Bulgariei”. Institutul Național de Statistică al Bulgariei. Accesat în 15 octombrie 2013.
^ A XVI-a ediţie a Festivalului folcloric internaţional al cântecului şi dansului românesc/vlah | AMBASADA ROMÂNIEI în Republica Bulgaria, sofia.mae.ro

[varste2011-1] „Distribuția pe vârste a populației localităților Bulgariei”. Institutul Național de Statistică al Bulgariei. Accesat în 15 octombrie 2013.

[etnic2011-2] „Distribuția etnică a populației localităților Bulgariei”. Institutul Național de Statistică al Bulgariei. Accesat în 15 octombrie 2013.

[3] A XVI-a ediţie a Festivalului folcloric internaţional al cântecului şi dansului românesc/vlah | AMBASADA ROMÂNIEI în Republica Bulgaria, sofia.mae.ro

[1]

[2]

[3]

@@ Linia 1: / Linia 1: @@
+{{Infocaseta Așezare
-'''Pleven''' ([[limba română|rom.]] '''Plevna''') este un oraş în nordul [[Bulgaria|Bulgariei]], la 40 [[km]] distanţă de [[Turnu Măgurele]].
+|tip_asezare=Oraș
+|nume=Plevna
+|nume_nativ=Плевен
+|imagine=Pleven TodorBozhinov (5).jpg
+|imagine_descriere=
+|stemă=Pleven-coat-of-arms.svg
+|pushpin_map=Bulgaria
+|latd=43|latm=25|latNS=N|longd=24|longm=37|longEV=E
+|tip_subdiviziune=[[Țările lumii|Țară]]
+|nume_subdiviziune={{BUL}}
+|tip_subdiviziune1=[[Regiunile Bulgariei|Regiune]]
+|nume_subdiviziune1=[[Regiunea Plevna|Plevna]]
+|tip_subdiviziune2 = [[Comunele Bulgariei|Comună]]
+|nume_subdiviziune2 = [[Comuna Plevna|Plevna]]
+|recensământ = 2011
+|populație = 106954
+|populație_note_subsol = <ref name="varste2011"/>
+|fus_orar = [[Ora Europei de Est|EET]]
+|fus_orar_DST = [[Ora de Vară a Europei de Est|EEST]]
+|utc_offset = +2
+|utc_offset_DST = +3
+|altitudine = 116
+|codpoștal = 5800
+|tip_cod_clasificare = UCATTU
+|cod_clasificare = 56722
+|pushpin_map = Bulgaria
+|longd = 24.617
+|longEV = E
+|latd=43
+|latm=25
+|lats=
+|latNS=N
+|longd=24
+|longm=37
+|longs=
+|longEW=E
+|suprafață_totală_km2 = {{formatnum|85,087}}
+|prefix_telefonic = 064
+}}
+'''Plevna''' (în {{bg|Плевен|Pleven}}) este un oraș în nordul [[Bulgaria|Bulgariei]], reședință a [[Regiunea Plevna|regiunii cu același nume]].
+Localitatea este cunoscută mai ales pentru rolul important pe care l-a avut în [[Războiul de Independență (1877-1878)|războiul ruso-turc din 1877-78]].
+Căderea Plevnei în [[1877]] după patru luni de [[Asediul Plevnei|asediu]] din partea trupelor [[Rusia|rusești]] și [[România|românești]] i-a determinat pe [[Turcia|turci]] să ceară un armistițiu.
+== Demografie ==
+<!-- Start secțiune generată de Andrebot --><div style="float:left">{{Pie chart
+|thumb=left
+|caption=Componența etnică a orașului Pleven
+|label1=Turci|value1=1.41|color1=#ff8080
+|label2=Bulgari|value2=89.18|color2=#80ff80
+|label3=Nicio identificare|value3=7.99|color3=#c0c0c0
+|label4=Altele|value4=1.8|color4=#555555}}</div>
+La [[Recensământul din 2011 (Bulgaria)|recensământul din 2011]], populația orașului Pleven era de {{formatnum|106954}} locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor ({{formatnum|89.18}}%) erau [[bulgari]], cu o minoritate de [[Turcii din Bulgaria|turci]] ({{formatnum|1.41}}%).<ref name="varste2011">{{Citat web|url=http://www.nsi.bg/census2011/PDOCS2/Census2011_Age.xls|title=Distribuția pe vârste a populației localităților Bulgariei|publisher=Institutul Național de Statistică al Bulgariei|accessdate=2013-10-15}}</ref><ref name="etnic2011">{{Citat web|url=http://www.nsi.bg/census2011/PDOCS2/Census2011_ethnos.xls|title=Distribuția etnică a populației localităților Bulgariei|publisher=Institutul Național de Statistică al Bulgariei|accessdate=2013-10-15}}</ref> Pentru {{formatnum|7.99}}% din locuitori nu este cunoscută apartenența etnică.
+<!--Sfârșit secțiune generată de Andrebot -->
+De asemenea în Plevna trăiește o comunitate de români. <ref>{{Citation |publisher=sofia.mae.ro |title=A XVI-a ediţie a Festivalului folcloric internaţional al cântecului şi dansului românesc/vlah {{!}} AMBASADA ROMÂNIEI în Republica Bulgaria |url=http://sofia.mae.ro/node/956}}</ref>
+==Geografia==
+Plevna este localizată într-o regiune agricolă în inima [[Câmpia Dunării|câmpiei Dunării]], înconjurată de dealuri calcaroase. Poziția centrală a orașului în nordul Bulgariei definește importanța sa ca un mare centru administrativ, economic, politic, cultural și de transport. Plevna este la distanță de {{convert|170|km|0|abbr=off}} de capitala Bulgariei, [[Sofia]], {{convert|320|km|0|abbr=in}} de [[Litoralul bulgăresc]] și {{convert|50|km|0|abbr=in}} la sud de [[Dunăre]].
+===Clima===
+Climatul Plevnei este temperat-continental. Iernile sunt reci, cu multă zăpadă, temperaturile de obicei scad sub {{convert|-20|C|F|0}}. Primăverile sunt călduroase cu temperaturi ce ajung la {{convert|20|C|F|0}}. Veriile sunt foarte calde, iar temperaturile pot depăși {{convert|38|-|44|C|F|0}}. Temperatura medie anuală este de aproximativ {{convert|13|C|F|1}}
+==Istoria==
+===Preistoria și antichitatea===
+Cele mai vechi urme de așezări umane din zonă datează din [[Mileniul al V-lea î.Hr]], în [[Neolitic]].
+[[Fișier:Storgosia TB 4.jpg|miniatura|dreapta|Bazilica antică din Storgozia]]
+[[File:Pleven Antistene 4.jpg|left|thumb|Străzile centrale ale Plevnei]]
+Numeroase descoperiri arheologice, printre care și comoara Nikolaevo găsită în [[Bulgaria]], sunt dovezi ale culturii bogate a [[traci|tracilor]], care au locuit în zonă de mii de ani.
+La începutul noii ere, regiunea a devenit parte a provincii romane [[Moesia]], și o fortificație numită [[Storgozia]] a apărut aproape de Plevna de astăzi, pe drumul de la [[Oescus]] (azi [[Ghighen, Plevna|Ghighen]]) la Philippopolis (azi [[Plovdiv]]). Ulterior a evoluat într-o cetate . Unul dintre cele mai apreciate monumente arheologice din Bulgaria din această perioadă este bazilica timpurie creștină din secolul al IV-lea descoperită în apropierea orașului modern.
+===Evul Mediu===
+[[File:Pleven TodorBozhinov October 2009 (1).jpg|right|thumb|Muzeul Regional de Istorie din Plevna]]
+În perioada [[Evul Mediu|Evului Mediu]], Plevna a fost o cetate bine dezvoltată a [[Primul Imperiu Bulgar|primului]] și a [[Al Doilea Imperiu Bulgar|celui de-al doilea Imperiu Bulga]]<nowiki/>r. Când [[slavii]] au populat zona, ei au dat așezării numele său contemporan, ''Plevna'', fiind menționată pentru prima dată într-o cartă de către regele Ungariei, Ștefan al V-lea în 1270, în legătură cu o campanie militară în țările bulgare.
+===Dominația otomană===
+În timpul [[Bulgaria Otomană|dominației otomane]], Plevna a fost cunoscută ca ''Plevne'' în [[limba turcă]],  și-a păstrat aspectul și cultura bulgară. Multe biserici, școli și poduri au fost construite în timpul [[Redeșteptarea națională a bulgarilor|redeșteptării naționale a bulgarilor]].  În 1825, a fost deschisă prima școală seculară din oraș, urmată de prima școală de fete din Bulgaria în 1840, precum și prima școală de băieți un an mai târziu. Plevna a fost locul unde [[Erou național|eroul național]] [[bulgar]] [[Vasil Levski]] a înființat în 1869 primul comitet revoluționar, parte a rețelei sale revoluționare naționale.
+===Asediul Plevnei===
+{{main article|Asediul Plevnei}}
+Orașul a fost o [[Asediul Plevnei|scena de luptă majoră]] în timpul [[Războiul Ruso-Turc (1877–1878)|războiului ruso-turc din 1877-187]] pe care țarul [[Alexandru al II-lea al Rusiei]] a avut-o pentru eliberarea Bulgariei. Armata comună [[rusă]] și [[română]] a plătit scump pentru victorie, dar a deschis drumul spre înfrângerea [[Imperiul Otoman|Imperiului otoman]] în acest război, restabilirea Bulgariei ca stat și independența României față de Imperiul Otoman. Costul rușilor și al românilor a fost de 5 luni și 38000 de victime pentru a lua orașul după patru atacuri, ceea ce a fost una dintre bătăliile decisive ale războiului. Asediul este amintit ca o victorie punct de reper în [[Războiul de Independență al României]], la 28 noiembrie 1877 Plevna a capitulat, iar Osman Pașa a predat orașul, garnizoana și sabia, colonelului român [[Mihail Cerchez]] .
+[[File:Pleven-Panorama-outside.JPG|thumb|right|[[Panorama „Epopeea Plevnei 1877“|Panorama Plevna]], una dintre simbolurile orașului]]
+==Atracții Turistice==
+[[Image:Pleven TodorBozhinov October 2009 (4).jpg|thumb|Stradă în centrul Plevnei]]
+[[File:Pleven TodorBozhinov (62).jpg|thumb|Muzeul Regional de Istorie]]
+Până astăzi, Pleven și-a păstrat patrimoniul cultural și istoric. Sunt deosebit de interesante Muzeul Regional de Istorie, [[Panorama din Plevna]], care prezintă bătăliile de cinci luni în timpul Războiului de Eliberare (1877 - 1878) și multe altele. Grădina orașului are numeroase monumente și fântâni.
+În Plevna există următoarele atracții turistice din sutele de obiective turistice naționale ale Uniunii turistice bulgare.
+*Mausoleul-Capela "Sfântul Gheorghe Pobedonoseț";
+*[[Panorama din Plevna|Panorama "Epopeea Plevnei - 1877"]];
+*Muzeul Regional de Istorie
+===Istorice===
+Războiul ruso-turc (1877-1878) conectează aproape toate reperele istorice din oraș. Aproape 200 de monumente care amintesc de luptele care au avut loc în aceste locuri. În centrul orașului, în Piața Văzrajdane, există un mausoleu-mormânt al soldaților ruși și români uciși în timpul războiului. Un alt punct de reper este [[Panorama din Plevna|Panorama "Epopeea Plevnei - 1877"]], situată pe vârful unui deal. A fost creată în cinstea celei de-a 100-a aniversări a asediului de la Pleven, similară cu panorama Borodin de la Moscova. În apropiere se află reduta pe care generalul [[Mihail Skobelev]] a atacat-o de trei ori. În cinstea sa, parcul din jurul Panoramei se numește "Skobelev".
+În plus față de monumentele războiului ruso-turc, bazele fortăreței romane [[Storgozia]] se află pe teritoriul [[Parcul Kailăka|parcului Kailăka]]. A fost construită în antichitatea târzie - secolele IV-VI, pe o suprafață de 31 de decare. Conservate și restaurate sunt: sistemul de fortificație și o bazilică creștină timpurie., care avea dimensiuni  între 45 și 22 m, cu trei nave, trilobice, cu o colonadă pe partea sudică.
+===Parcuri===
+[[File:Kayluka lake.jpg|thumb|[[Parcul Kailăka]]]]
+Plevna este renumită pentru [[Parcul Kailăka]], construit în partea de nord a cheilor pitorești ale râului Tucienița, și include vechiul sit arheologic [[Storgozia]].
+[[Parcul Skobelev (Plevna)|Parcul Skobelev]] este situat pe câmpul de luptă, unde detașamentul generalului rus [[Mihail Skobelev]] se lupta pentru capturarea orașului Plevna. De atunci, zona a fost numită "Valea morții". În parc se află [[Panorama din Plevna|Panorama "Epopeea Plevnei - 1877"]]. Există, de asemenea: osuarul, casa-muzeu "Stoian și Vladimir Zaimovi", tunuri autentice, zeci de movile și monumente frățești.
+== Note ==
+<references />
+{{Bulgaria-orase}}
+{{Localități în comuna Plevna, Plevna}}
+{{Control de autoritate}}
+[[Categorie:Orașe din Bulgaria]]
+[[Categorie:Plevna]]