Pagina principală: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conținut șters Conținut adăugat
m noul logo Facebook
Fără descriere a modificării
 
Linia 1: Linia 1:
<templatestyles src="Format:Pagina principală/styles.css" />
<templatestyles src="Format:Pagina principală/styles.css" />
{{Aviz COVID-19}}
{| id="mp-topbanner" class="plainlinks nomobile" style="width: 100%;"
{| id="mp-topbanner" class="plainlinks nomobile" style="width: 100%;"
| class="MainPageLogo" style="background-repeat: no-repeat; background-position: -5px -25px; width: 100%; border: 1px solid #a7d7f9; vertical-align: top; -moz-border-radius: 3px; -webkit-border-radius: 3px; border-radius: 3px;" |
| class="MainPageLogo" style="background-repeat: no-repeat; background-position: -5px -25px; width: 100%; border: 1px solid #a7d7f9; vertical-align: top; -moz-border-radius: 3px; -webkit-border-radius: 3px; border-radius: 3px;" |

Versiunea curentă din 24 februarie 2022 13:06

Articole de calitate
Conținut recomandat
Alegerile parlamentare din România din 1946 au fost convocate pe 19 noiembrie 1946 în Regatul României. Rezultatele oficiale i-au dat câștigători pe comuniștii români (PCR) și pe aliații lor din Blocul Partidelor Democrate (BPD): Uniunea Populară Maghiară (UPM/MNSz), facțiunea proguvernamentală țărănistă din jurul lui Dr. Nicolae Lupu și Comitetul Democrat Evreiesc. Aceste alegeri au marcat un pas decisiv spre destabilizarea monarhiei constituționale române și instaurarea regimului comunist în țară la sfârșitul anului următor.

Blocul Partidelor Democrate, alianța electorală care forma guvernul de stânga al prim-ministrului dr. Petru Groza, era formată din Partidul Comunist Român, Partidul Social-Democrat, Frontul Plugarilor (formațiunea politică a prim-ministrului), Partidul Național Liberal-Tătărescu, facțiunea țărănistă a lui Anton Alexandrescu și Uniunea Patrioților.

Istoricii sunt de acord în general că BPD a condus o campanie electorală caracterizată prin folosirea tacticilor de intimidare și a abuzurilor electorale împotriva partidelor istorice – PNL și PNȚ. Deși există unele discuții în contradictoriu asupra rezultatelor exacte ale alegerilor, se poate aprecia că BPD și aliații lui nu au câștigat mai mult de 48% din totalul voturilor. Există estimări care apreciază că PNȚ ar fi câștigat în mod real suficiente voturi ca să formeze singur guvernul sau, în cel mai rău caz, în alianță cu alte partide anticomuniste. Rezultatele oficiale consfințeau însă victoria zdrobitoare a stângii – BPD, 348 de mandate (379 împreună cu aliații), PNȚ, 32 de mandate iar PNL doar 3.


Alegerile din România din 1946, convocate la scurtă vreme după terminarea celui de-Al Doilea Război Mondial, în condițiile prezenței trupelor de ocupație sovietice în țară, au avut caracteristici asemănătoare cu procesele electorale din celelalte țări ocupate de Armata Roșie, care aveau să devină în scurtă vreme ceea ce se va numi mai târziu Blocul răsăritean.

Știați că?
Știați că?
Știri
Știri
Ziua de astăzi în istorie
Ziua de astăzi în istorie
19 mai:
Anne Boleyn

Alte aniversări: 18 mai19 mai20 mai

Comunitate
Comunitate

Sunteți pentru prima dată la Wikipedia? Începeți de aici.