Dimitrie Cantemir

    Domn al Moldovei, carturar enciclopedist, scriitor. La 26 octombrie 1673 se naste la Silisteni (in sud de Husi, judetul Falciu), ca fiu al serdarului Constantin si al Anei.
    La 15 ani, Dimitrie Cantemir este ostatic la Constantinol, zalog al tatalui pe langa Inalta Poarta, inlocuindu-l pe Antioh. 

Va sta 22 de ani in capitala otomana si va face studii diverse, cu vestiti profesori ai epocii.

    Dupa moartea tatalui, e ales domn al Moldovei (1693), dar Poarta nu-l confirma. Din 1695 e capuchehaie, la Constantinopol, a fratelui Antioh, ales domn. 
    Se casatoreste cu fiica lui Serban Cantacuzino, Casandra, care-i daruieste mai multi copii, intre care viitorul preot si diplomat rus Antioh Cantemir (1708-1744). 
    Turcii l-au inscaunat pe Dimitrie Cantemir la Iasi (1710), avand incredere in el, dar noul domn - carturar incheie la Lutk (1711) un tratat secret cu Petru cel Mare, in dorinta eliberarii de sub turci.
    Opere principale: 
    - Divanul sau galceava inteleptului cu lumea, prima opera scrisa in româna si tiparita la Iasi (1698);
    - Istoria ieroglifica, cea mai importanta opera literara, scrisa la Constantinopol in româna (1703-1705). E prima incecare de roman politic-social. 
    - Hronicul vechimei a roman-moldo-vlahilor, scrisa in româna (1719-1722), cuprinde istoria noastra de la origini pana la descalecare. Sustine ideea cronicarilor: originea comuna a tuturor românilor. 
    - Istoria Imperiului Otoman (Cresterea si descresterea curtii otomane), redactata in latina intre 1714-1716 si tradusa in engleza, franceza si germana. 
    - Descriptio Moldaviae (Descrierea Moldovei), scrisa in latina (1714-1716), cand traia in Rusia, la cererea Academiei din Berlin.