Bit
Un bit, notat b (minusculă, vezi şi octet), este termenul informatic pentru cea mai elementară capacitate de informaţie, aşa cum o cunoaştem astăzi - un bit poate conţine doar una din două variante posibile de date: 0 sau 1. Astfel, în funcţie de conotaţia asociată unui bit, el poate reprezenta 1 sau 0, "da" sau "nu", "alb" sau "negru", "adevărat" sau "fals", etc.
Trebuie subliniat că un bit nu reprezintă în sine o valoare anume (un bit în sine nu înseamnă "adevărat" sau "fals"), ci reprezintă o anume capacitate (valoarea unui bit poate însemna de pildă numai adevărat sau fals, nu poate însemna "sunt 90% sigur").
Această noţiune elementară de notare a cantităţii de informaţie duce în final atât la rezultate practice informatice convenabile (mascare binară, shift binar, operaţii logice binare) cât şi la rezultate curioase (numărarea în sistem binar a datelor, multipli bizari ai unităţilor de măsură a capacităţii de date), însă a fost o necesitate generată de unicele sisteme fiabile hardware existente conform definiţiei lui Turing, şi anume cele cu stare duală.
Termenul este un neologism din limba engleză, unde sensul original al cuvântului "bit" este "pic" (în sensul că "a bit" înseamnă "un pic"); astfel, "a bit of information" înseamnă "un pic de informaţie".
8 biţi, 16 biţi, 24 de biţi, 32 de biţi
În sistemul binar, un număr arbitrar de n biţi reprezintă capacitatea de a reţine o valoare între 0 şi 2n-1 (un număr total de 2n valori posibile). Astfel, 8 biţi reprezintă capacitatea de a reţine o valoare între 0 şi 255 (28=256), 16 biţi înseamnă valori posibile între 0 şi 65.535, 24 de biţi pot reţine valori până la 16.777.215 iar 32 de biţi până la 4.294.967.295.